DICTIONAR DE CULTURA
GENERALA
CONCEPTE OPERATIONALE
Tema este continutul abstract al unei intregi opere sau al unei secvente dintr-o opera: situatia, conflictul, aspectul cu caracter general care sta la baza operei si in jurul caruia se dezvolta o intreaga lume. Tema se poate diviza în mai multe unitati. Unitatile care contribuie la realizarea unei teme se numesc motive literare. Fiecare tema isi subsumeaza un anumit numar de motive.
Bildungsroman – “Amintiri din Copilarie” reprezinta o opera
Literara ce se plaseaza la granite dintre realitate si fictiune.
Dincolo de toate, opera lui Creanga este un bildungsroman,
Adica un roman de formare, reprezentand formarea personalitatii
Lui Nica a lui Stefan a Petrei “de cand a facut ochi” pana cand pleaca la seminar.
Axis mundi – Toate cele 4 parti ale Amintirilor se deschid cu o
Imagine a satului natal, dovada ca la Creanga acesta devine axis mundi (centrul lumii).
Cuvintele Eclesiatului – “Desertaciunea desertaciunilor si totul e desertaciune”.
Momentul nonduratei – Nici ieri, nici azi; miezul noptii, ceasul vecerniei (la Eminescu).
Suprapersonaj – (in Mara) manastirea devine echivalentul unei cetati protectoare, aparatoarea Persidei.
Episod anticipator – Episod ce sugereaza nasterea unei povesti de dragoste fara a marca insa in vreun fel coordonatele desfasurarii acestei iubiri.
Vina tragica – Vina fara vinovat.
Personaj tragic – Personaj care merge pe un drum periculos si care stie ca, undeva, candva i se va intampla ceva grav.
Literatura tezista – Literatura cu tendinta.
Viata ca vis – “Ca vida e sueño” (introdusa de Calderon de la Barca).
Dictonul lui Horatiu – “Carpe diem!” (Traieste clipa!).
Good night ballade – o replica de la nivelul scenei (Romeo si Julieta – actul 3 scena 2): “o, divina noapte ! Nu-I decat un vis” introduce o tema findamentala in literatura : viata ca vis (la vida es sueño – Calderon de la Barca). Se observa in aceasta scena insistenta repetitie noapte buna. In opera lui Shakespeare exista asa numitele blade de bun ramas(Good night ballade) compuse pentru a deplange soarta unui condamnat la moarte. In context idea de bun-ramas prefigureaza despartirea de viata a lui Romeo.
Tragedia – a aparut si s-a dezvoltat pe pamanturile grecesti, reprezentantul de seama fiind Sofocle (Oedip – rege; Oedip la Colonas; Antigona) acestuia i se adauga Eschil (Persii) si Euripide. Specia isi trage radacinile din ditiramb – poem liric ce se canta la sarbatorile lui Dyonisos – zeul vegetatiei si al vinului. Personajele care alcatuiesc carul – specific tragediilor antice – purtau pe fata masti de tap, ei infatisandu-i pe satiri. Prin urmare numele tragediei vine din grecescul tragos care inseamna cantecul tapului.
Formule si clisee internationale
Arca lui Noe – combinatie de..., varietate
Panza Penelopei – eschivare, amanare de la ceva ce nu-ti convine
De la Ana la Caiafa – a plimba pe cineva din loc in loc in vederea solutionarii unei probleme care de fapt nu se va rezolva
A se spala pe maini ca Pillat din Pont – a se eschiva
Sabia lui Damocles – pericol imminent
Calcaiul lui Achile – slabiciune, punct vulnerabil
Firul Ariadnei – salvare, fir calauzitor
Fata Morgana – miraj, iluzie
Patul lui Procust – constrangere
Nodul Gordian – solutie simpla si rapida a unei probleme grele in aparenta
Oul lui Columb –solutie simpla si rapida a unei probleme grele in aparenta
Marul Discordiei – motiv de cearta
Turnul Babel – multime pestrita, lucruri in haos
Furcile Caudine – greutati, impedimente foarte mari
Lampa lui Diogene – cautarea fara success a unei utopii
Acarul Paun – tap ispasitor
Magarul lui Buridan-Jean Buridam (1295-1356), filozof francez care a studiat si predat la Paris, a formulat un exemplu ilustrativ, ramas celebru, privitor la luarea unei decizii in situatii cand nu exista nici un motiv pentru a prefera una dintre alternativele posibile. Astfel, un magar asezat la egala distanta de doua gramezi de fan identice va muri de foame, nestiind pe care sa aleaga.
Anteriul lui Arvinte-Arvinte este tipul zgarcitului ridicol care, avand coatele roase la anteriu, le-a petecit taind din maneci. Cum lumea se prapadea de ras, si-a facut maneci taind din poale. Astfel, pana la urma, anteriul nu mai semana nici macar cu un mintean.Celor ce se la fel, adica celor ce strica intr-o parte pentru a “repara” in alta, in loc sa cumpere obiectul respective, li se spune ca procedeaza ca Arvinte cu anteriul lui.
Acarul Paun-A existat intr-adevar si ar fi ramas anonim daca o grava ciocnire de trenuri intamplata acum patru decenii pe linia Ploiesti-Buzau nu i-ar fi adus o trista celebritate. Ancheta asupra catastrofei scotand basma c...