DIMITRIE CANTEMIR -
personalitate multilaterala a culturii
si literaturii romane
Dimitie Cantemir “ erudit de faima european, voievod moldovean, academicean berlinez, print rus, cronicar român, cunoscator al tuturor placerilor pe care le poate da lumea, un Lorenzo de Medici al nostru " ( G. Calinescu ) reprezinta figura singulara a celui mai mare umanist din perioada feudala a literaturii romane . El nu mai ramâne ca multi dintre cronicari, omul unei singure carti, el scrie istorie, geografie, face versuri si compune proza, leaga între ele diferitele preocupari printr-o încercare de sinteza, trage concluzii politice si sociale din faptele trecutului si ale prezentului, se indreapta cu curiozitatea lui creatoare spre muzica, matematica si fizica . S-a rostit pentru caracterizarea acestei figuri a trecutului nostru cuvântul : exceptional . Secolul nostru si-l revendica pe Cantemir dupa sinuaose distantari . N. Iorga îi judeca la inceput inconsecventele si îi critica detasarea, pentru a ajunge apoi la o înalta pretuire entuziasta . Pentru Blaga, principele este " inorogul alb " al gândirii românesti, faptura stranie si pura, de o geniala claritate în previziuni, de o neînteleasa totusi retinere în a persevera în intuitii . Considerat unul dintre cei mai eruditi umanisti, el s-a situat cu mult deasupra carturarilor vremii sale . Si-a format cultura dinspre antici catre moderni, preluând limba latina drept instrument esential al expresiei, alaturi de alte limbi de amplu suflu cultural . Deviza sa este extrem de convingatoare : " Sufletul odihna nu poate afla pâna nu gaseste adevarul, carile îl cearca oricât de cu truda i-ar fi a-l nimeri ." O mare pasiune pentru cercetare a fost ajutata de contactul cu carturari de exceptie, de sederea la Curtea Otomana în timpul careia a avut privilegiul descoperirii unor înalte valori universale . Carturar umanist, deschis catre lume si progres, D. Cantemir a prefigurat iluminismul si nu în zadar, Scoala Ardeleana si-l va lua ca model si inspiratie . Nascut într-o familie de razesi moldoveni din tinutul Falciului, oameni saraci, dar pe care saracia nu-i coplesea, ci-i facuse luptatori dârzi si aspri . Numele de Cantemir, a fost preluat de tatal sau de la un vestit sultan tatar . Acesta ( tatal lui Cantemir ) a fost ales de catre marii boieri Domnitorul Moldovei, pentru ca întrunea toate calitatile cerute unui instrument docil al oligarhiei boieresti : era batrân, fara mosie, fara carte, fara sprijin la rudele de neam mare, conducatorul ostirilor de paza la granita deci bun luptator cu decoratii militare . Un singur lucru nu-l pusesera la socoteala boierii moldoveni : avea doi fii, care vor nutrii mari ambitii în viitor, care au simtit nemultumirea adânca a felului cum era asezata stapânirea Moldovei, care au fost dati la scoala, caci stiinta de carte însemna o putere a carei lipsa o simtea batrânul domn . În 1693 la moartea tatalui sau Dimitrie este ales domn de marii boieri, dar turcii, platiti de Constantin Brâncoveanu nu l-au recunoscut si l-au impus la scaun pe Constantin Duca . În 1699 se însoara cu Cassandra, fiica lui Serban Cantacuzino, domnitor muntean, pentru ca în 1710 sa ajunga cu ajutorul acestuia domnitorul Moldovei . Din lucrarile sale în limba româna enumeram : " Divanul sau Gâlceava înteleptului cu lumea sau giudetul sufletului cu trupul" - care subliniaza superioritatea vietii spirituale asupra celei biologice, "Istoria ieroglifica" si "Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor " . Pe lânga lucrarile sale în limba româna, a mai scris si opere în latina, turca, greaca si rusa . Cele mai importante lucrari ramân " Descriptio Moldaviae " - prima monografie geografica româneasca si " Historia incrementorum atque decrementorum Aulae Othomanicae " - opera de circulatie europeana cu care, pentru convingerea Occidentului, Cantemir a încercat sa furnizeze mijloacele politicii sale . Inca din 1714 Dimitrie Cantemir fusese ales membru al Academiei din Berlin si la îndemnul membrilor acestei adunari de învatati s-a apucat sa scrie cartea cu titlul intuitiv : " Descriptio Moldaviae " ( Descrierea Moldovei ) . "Descrierea Moldovei " cuprinde trei parti : partea geografica - cu date despre originea poporului român, granitele, apele, impartirea pe tinuturi, munti, câmpii si padisuri, flora, fauna, deci geografie fizica si economica ; partea a doua, politica, trateaza organizarea statului feudal al Moldovei, adica domnia, dregatorii, oastea, legile, veniturile, nobilimea si taranimea, deci cu mult mai mult decât anunta titlul . În sfârsit partea a treia este intitulata " Despre cele bisericesti si ale învataturii în Moldova ", în care intra capitole despre religie si biserica, limba si literatura româna . În prima parte Cantemir propune prima noastra harta . Planul " Descrierii Moldovei ", surprinde prin largimea preocuparilor incluse in cadrul unei descrieri . Nici una din geografiile vremii,...