Dl. Goe
de Ion Luca Caragiale
comentariu prelucrare de
Alexandra-Andreea STANESCU, Cls. a VI-a A
Scoala Generala nr. 3 „Nicolae Titulescu” Bucuresti
Febr. 2003
Caracteristici ale textului
Scriitorul
I. L. Caragiale surprinde in schita "D-l Goe..." un nou aspect ale educatiei gresite primite de copiii din unele familii instarite din societatea romaneasca de la sfarsitui secolului al XIX-lea.
Personajul principal, Goe, un fel de lonel mai evoluat, este infatisat in timpul calatoriei sale la Bucuresti, in relatie cu familia si cu persoanele din jurul sau. Ironia scriitorului fafa de erou este evidenta inca din titlu.
"D-l Goe...", prin contrastui creat intre imaginea unui copil de scoala primara ("puisorul") si apelativul "domnul", care ilustreaza atitudinea familiei fata de acesta. Cele trei puncte de suspensie din titlu atrag atentia asupra caracterului personajului si sunt o invitatie la a reflecta asupra faptelor prezentate.
Atitudinea satirica a scriitorului se ghiceste si in determinarile ironice cu care insoteste numele personajului: "D-l Goe", "tanarul Goe". Subliniind contrastui dintre ceea ce vrea sa para personajul ("un domn", un tanar educat) si ceea ce este el in realitate (un copil obraznic, lipsit de educate).
Universul operei. Expozitiunea
Elev cu rezultate slabe la invatatura, "tanarul Goe" este dus la Bucuresti, cu prilejul sarbatorii nationale de la 10 Mai, ca sa nu mai ramana repetent si anul acela. Cele trei doamne care-l insotesc cu o deosebita grija, oferindu-i aceasta nemeritata recompensa, sunt: mamitica, mam'mare si tanti Mita.
Baiatul poarta un frumos costum de marinar, palarie de paie cu inscriptia „Le Formidable" si sub panglica palariei, biletui de calatorie infipt cochet de tanti Mita fiindca "asa tin barbatii biletul". Asteapta nerabdator sosirea trenului, pe peronul garii din urbea X. Nerabdator si obisnuit sa porunceasca si sa i se faca pe plac, Goe comanda incruntat ca trenul sa soseasca mai repede. Mam'mare incearca sa-l linisteasca, sarutandu-l pe "puisor" si potrivindu-i incantata palaria: "Vezi ce bine-i sade lui - zice mam'mare - cu costumul de marinel?"
In admiratia declarata a doamnelor, "tanarul Goe" le intrerupe cu obraznicie si fara menajamente "discutia filologica", facandu-le "proaste" si corectandu-le, dar intr-un mod gresit, cu termenul "mariner". In contrast cu situatia sa de repetent, mam'mare recunoaste cu admiratie "cultura" nepotului: "Apoi de! n-a invatat toata lumea carte ca d-ta!", iar tanti Mita i se alatura numindu-l "procopsit" (destept, toba de carte).
Intriga
Trenul soseste, doamnele isi gasesc locuri in compartiment, iar Goe ramane pe coridor "cu barbatii".
Desfasurarea actiunii
Avertizat prieteneste de un tanar bine intentional sa nu mai scoata capul pe fereastra, copilul ii raspunde obraznic, refuzand cu incapatanare sa ia in seama sfatul primit. Este parca jignit de modul in care i se adresase ("mititelule") si de gestui ocrotitor de a-l trage putin inapoi, nelasindu-l sa faca ce vrea: "Ce treaba ai tu, uratule?"
Raspunsul jignitor al baiatului, necuviincios de a se stramba la strain sunt urmate de o purtare sfidatoare la
a celui care indraznise sa-l contrarieze: se agata cu mainile de vergeaua de alama si scoate iar capul afara. Dar ingrozit, isi retrage capul gol si incepe "sa zbiere" dupa doamne. Poruncitor, batand cu picioarele si urland si mai tare, Goe cere ca trenul sa opreasca, fiindca ii zburase palaria.
Controlorul, gasindu-l pe Goe fara bilet, ameninta sa-l coboare la prima statie daca doamnele nu vor plati biletul si amenda. Admonestandu-l pe tanarul care ii atrasese atentia, ele incearca sa ia apararea copilului.
"Ce e vinovat baiatui daca i-a zburat palaria?"
In cele din urma, biletui si amenda sunt platite. Mamita il cearta pe copil zguduindu-l de mana. Mam'mare ii ia apararea, pretinzand ca este foarte sensibil ("simtitor") si il smuceste spre ea. Clatinat de vagon, Goe se loveste cu nasul de clanta compartimentului si incepe din nou sa urle. El este repede consolat de cele trei
insotitoare: "Ad', sa-l pupe mam'mare, ca trece!"
Cunoscandu-si nepotui, bunica fusese prevazatoare si-i luase inca o bereta asortata cu uniforma. l-o asaza pe cap, scuipandu-l sa nu-l deoache si "il saruta dulce".
IncidentuI fusese uitat, doamnele privindu-si cu admiratie nepotui. Numai mamita pare a fi mai severa. Aratandu-se suparata, ea se preface ca plange, iar Goe o admonesteaza sever: "Las' ca stiu eu ca te prefaci!". In final, mamita ii ofera copilului ciocolata pentru impacare.
Profitand de nesupravegherea familiei, Goe, iesit pe coridor sa manance "ciucalata", ramane blocat in "compartimentui unde intra doar o singura persoana". Eliberat de controlor, baiatui nu este cert...