Doina populara

Doina este o creatie lirica în care sunt exprimate în mod direct cele mai profunde sentimente ale poporului român.
Doinele pot fi:
-de jale;
-de dor;
-de catanie;
-de haiducie;
-de înstrainare;

Doina populara:

Doina

Doina „Frunza verde maghiran” face parte din creatia de poezii populare publicate de V.Alecsandri si a aparut în cartea „Doine din Tara Româneasca” sub titlul „Mehedinteanul”.
Este o doina de haiducie în care poetul anonim îsi exprima în mod direct admiratia fata de vitejia si curajul haiducului, fata de dorinta arzatoare a acestuia de a participa alaturi de cei care lupta pentru libertatea sociala si nationala.
Pentru faptul ca în continutul lor este folosit cuvântul „frunza” cu derivatele sale, doinele au fost numite „cântece de frunza”.
Si aceasta doina contine acest cuvânt constituind de altfel începutul celor doua parti ale creatiei, Prima parte începând cu „Frunza verde maghiran” si cealalta cu „Frunza verde paducel”.
Doina este localizata prin câteva elemente ( Mehedinti, Olt, Tudor) în zona Mehedintului în timpul revolutiei lui T.Vladimirescu la 1decembrie 1821.
În prima parte eul liric, se confeseaza, îsi dezvaluie originea marcata de o latura reala, dar si de una fabuloasa izvorâta din comuniunea omului cu natura.
Tânarul a fost scaldat în Olt, frecat cu busuioc ca sa capete putere si rezisten-
ta de la natura. Ca dovada el va devenii un tânar viteaz, curajos care va lupta pentru cei saraci, dar si pentru libertatea nationala a tarii.
Trecerea de la o parte la alta a doinei se face cu ajutorul exclamatiei retorice „aoleo ce foc de dor” prin care eul liric îsi exprima bucuria si speranta ca va avea posibilitatea sa se alature pandurilor lui Tudor.


Partea a doua începe cu expresia „Frunza verde paducel” si evidentiaza adeziunea totala a haiduc