DONICI ALEXANDRU fabulist si traducator a studiat
la Peterzbug la Corpul de cadeti nr.1.Se apropie de miscarea
decembrisilor.A servit un timp in armata rusa, apoi isi da
demisia si revine la bastina.A publicat doua volume de fabule.
(…)La Chisinau il cunoaste in 1835 pe C.Negruzzi,venit pentru a doua oara in Basarabia.In acelas an Donici trece in principatul Moldovie.La Iasi,detine o functie in Epitropia scolilor,apoi
cea de asesor al curtii de apel, activeaza si ca membru in divanul obstesc.Se alatura initiativelor culturale legate de dezvoltarea
invatamintului public,presei periodice ,teatrului national.Intretine
legaturi strinse cu aproape toti literatii moldoveni , colaboreaza
la” Albina romaneasca “,”Dacia literara”,”Propasirea”si la alte
publicatii periodice .Desi nu s-a aflat printre participantii la
evenimentele revolutionale de la 1848.
Donici le-a sustinut prin activitatea sa obsteasca(…) Un
eveniment important in viata literara a timpului l-a constituit
aparitia celor doua culegeri de fabule (1840,1842),care impre-
una cu cele inserate in diverse publicatii periodice din anii 40-50,
il situeaza printre ceimai populari literati moldoveni.
Subiectele fabulelor lui Donici sunt traditionale. Ele stigmatizeaza viciile claselor stapanitoare, nedreptele relatii
Sociale, justitia de clasa, faraderegile si cruzimea dregatorilor,
cusnrurilor omenesti. Donici a avut destula abilitate si gust
artistic in insusirea creatoare a subiectelor fabulelor lui
kralov (si cateva ale lui A.Izmailov, I.Dmitriev ), raportandu-
le nemijlocit la relatile moldovenesti . (…) El vadeste o intuitie
sigura la caracterizarea personajelor prin descrire , monolog
si dialog, Elementele de ironie, umor sau comic imprima
fabulelor dinamism si suplete. In mod creator sunt
utilizate numeroase proverbe, zicatori, expresii populare.
In 1837, apare, in talmacirea lui Donici, poemul Tiganii
de A.Puschin. (…)Impreuna cu Negruzzi, a realizat
o versiune (…) a Satirelor si altor poetice compuneri de
printul Antioh Cantemir (publ. 1844 ,1858), reusind
sa reactualizeze problematica satirelor, accentuand si mai
mult potasul lor critic (…) Creatia fabulistica a lui Donici
a fost inalt apreciata de contemporani.M.Eminescu il situa
printre scriitorii care “si-au incuscrit talentul sau individual
cu geniul poporului …”. El i-a adus sumpremul elogiu prin
calificativul “Donici, cuib deintelepciune”(…)”
“(…)aceste Fabule sunt influentate puternic de fabulistii
rusi Kralov, Aleks.Efimovici Izmailov si I.I.Dmitriev si de
fabulistul francez La Fontaine.
Dornind de la acest izvoare straine, Donici n-a ramas
niciodata un rob al modelelor sale, deoarece acelor modele
straine le-a dat specificul si atmosfera romaneasca.”
...