Realizati o paralela între “Romeo si Julieta” si lirica de dragoste în creatia lui Eminescu.
Mihai Eminescu:
Mihai Eminescu, poetul nostru national, s-a nascut la 15 ianuarie 1850, la Botosani. Si-a petrecut copilaria la Ipotesti, unde si-a început si studiile primare, probabil în particular. În anul 1858, se înscrie direct în clasa a II a, iar in 1860 a absolvit scoala primara. În anul 1866, Eminescu publica prima sa poezie „ La mormîntul lui Aron Pumnul”. În 1869 ajunge la Universitatea din Viena, dupa care în 1872 revine în tara si frecventeaza cenaclul „Junimea”. La 15 iunie 1889 se stinge din viata cel mai mare poet „pe care l-a ivit si-l va ivi, vreodata, poate, pamîntul romînesc”-George Calinescu.
Spre deosebire de marii romantici ai lumii care sunt fie descriptivi, fie lirici în abordarea celor doua teme fundamentale :natura si iubirea. Eminescu este prin excelenta romanticul care abordeaza simultan temele acestea întrucît natura este o proiectie a eului în concordanta perfecta cu starea lirica.
Ceea ce se numeste natura la Eminescu tine de actul pur al creatiei, Eminescu nu descrie tablouri dupa natura ci creeaza el însusi o natura în conformitate cu aspiratiile fiintei sale. Puterea creatoare a mintii sale a cuprins înainte de toate absolutul si vesnicia.
Puterea geniala a mintii lui Eminescu „a dat în forme artistice-cum spunea -Titu Maiorescu-reprezentari concrete imagistice conceptelor filozofice implacabile”. Dragostea lui Eminescu pentru folclorul romînesc este vizibila în toate poeziile, el însusi marturisindu-si radacinile spirituale înfipte adînc în sufletul neamului sau: „Dumnezeul geniului m-a sorbit din popor cum soarbe soarele un nour de aur din marea din amar.”
Dintre elementele naturii se detaseaza Luna. Aceasta este prezenta în toate cele 5 scrisori si paneaza cu lumina divina asupra cadrului nocturn al viselor.
În plan terestru natura eminesciana este legata de aspiratia spre o iubire absoluta, o natura feerica, propice aspiratiilor spre împlinire.
Dintre elementele florale se detaseaza cadrul, cadrul eminescian creste peste marginile de timp ale domniilor, peste acelea ale raselor, el este de veci. În ipostaza mitic folclorica el apare personificat, iar dialogul cu el este un prilej de meditatie asupra destinului efemer al omului ratacitor. Si în „Sara pe deal”, înca din prima strofa se schiteaza cadrul natural, de larga deschidere cosmica, consemnînd coordonatele temporale (sara), dar mai ales cele spatiale, atît la nivel terestru, cît si astral, sugerînd discret si prezenta umana, din rîndul careia va iesi în prim plan tînara îndragostita, asteptîndu-si iubitul „Sub un salcîm, draga, m-astepti tu pe mine”. Tabloul natural este rustic, monoton, este surprins în pragul serii, acompaniat de „buciumul (care) suna cu jale” însotind turmele care urca dealul spre stîna, precum si de sursurul apelor (apele plîng, clar izvorînd din fîntîna”), dar si luminat de scapararea stelelor.
Natura este cea care ocroteste sentimentul iubirii si îl înfrumuseteaza.
Titu Maiorescu sublinia în „Eminescu si poeziile sale” ideea ca Eminescu vedea în femeia iubita copia imperfecta a unui prototip irealizabil.
William Shakespeare:
William Shakespeare este fara îndoiala cel mai mare scriitor si poet englez. Piesele si poeziile lui ascund o bogatie inegalabila, în care fiecare generatie descopera un mesaj nou.
Cariera de scriitor a lui Shakespeare a fost de aproximativ 20 de ani, din 1592 pîna în 1612. În aceasta perioada au domnit regina Elisabeta I (1558-1603) si Iacob I (1603-1625). Opera lui Shakespeare cuprinde doua poeme epice, un ciclu de sonete (poezii cu rima si forma fixa, iambica, avînd 14 rînduri) si 37 de piese de teatru.
Actiunea celebrei tragedii shakespeariene, „Romeo si Julieta”, desin este localizata în Verona evului mediu, ramîne, de fapt, indiferenta fata de coordonatele ei de timp si de spatiu. Evenimentele care compun subiectul se poate produce oriunde si oricînd, cu conditia sa existe doi îndragostiti care fac parte din familii sau grupuri sociale aflate în conflict. Aceasta circumstanta explica atît îndelungata cariera teatrala a operei lui Shakespeare si succesul de care s-a bucurat, cît si actualitatea ei, la fel de mare, neadumbrita de timp. Nu numai caracterul foarte general al subiectului- iubirea tragica a doi adolescenti- justifica celebritatea si universalitatea personajelor marelui autor englez, ci si valoarea estetica a acestei tragedii, careia în mod unanim i-a fost recunoscut regimul de capodopera.
Eroii lui Shakespeare sunt doi adolescenti care apartin unor familii bogate aflate în dusmanie, Montague si Capulet. Romeo si Julieta se întîlnesc printr-un jo...