Enigma Otiliei
de George Calinescu
-roman balzacian-

George Calinescu s-a afirmat ca istoric si critic literar („Viata lui Mihai Eminescu” ,”Istoria literaturii române de la origini si pana în prezent”),ca estetician(„Sensul clasicismului”,”Estetica basmului”) ca poet(„Lauda lucrurilor”),ca dramaturg(„Sun” sau „Calea netulburata”),ca romancier(”Cartea nunti”, „Enigma Otiliei”, „Bietul Ioanidei”)
Spre deosebire de Titu Maiorescu care facea o distinctie neta între poet si critic(prin articolul”Poeti si critici”)Calinescu sustine ideea preocuparilor literare,a raporturilor intime dintre scriitori si critici:”critica nu înseamna absenta însusirilor literare,ba dimpotriva le implica”.
Calinescu sustine ideea aparitiei unui roman modern,argumentând ca literatura trebuie sa fie în legatura directa cu sufletul uman. Prin romanele sale, George Calinescu se înscrie în literatura realista a secolului al XIX lea,cu influente balzaciene.
În „Enigma Otiliei” se împletesc elemente balzaciene, clasice, romantice si realiste.
BALZACIANISMUL este prezentat prin tema romanului care ilustreaza viata burgheziei bucurestene,o lume degradata de puterea banului. Întreaga actiune constituindu-se în jurul averii lui mos Costache,care caracterizeaza personajele mai mult sau mai putin interesate de mostenire.
Balzac a subliniat faptul ca banul distruge etica unei societati:”Zeul la care se închina toti este banul”.
Romanul urmeaza arta narativa balzaciana si prin folosirea tehnicii detaliului care ofera o protectie realista a scenelor de viata si a personajelor principale la evenimentele epice. Autorul este omniscient(stie totul),asa cum se observa din primele rânduri ale romanului.
Autorul face o descriere minutioas