Enigma Otiliei
de George Calinescu
La aparitia "Enigmei Otiliei", în 1938 (în doua volume), romanul, ca specie a literaturii avusese o evolutie extrem de rapida, dominând literatura româneasca interbelica. Liviu Rebreanu fusese cel care deschisese ferm drumul romanului românesc, prin "Ion" (1920) impunând romanul obiectiv. S-a observat, la vreme, ca aceasta perioada a fost deosebit de fertila în domeniul literaturii, si în special al romanului, care se afirma puternic, racordându-se si integrându-se valorilor universale: 1920 - "Ion"; 1922 - "Padurea spânzuratilor" ale lui Rebreanu; 1930 - "Baltagul" - M. Sadoveanu; 1930 - "Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de razboi" - Camil Petrescu; 1932 - "Rascoala" - Liviu Rebreanu; 1933 - "Patul lui Procust" - Camil Petrescu; 1935-1942 - "Fratii Jderi" - M. Sadoveanu. Aria tematica a romanului se largeste substantial, dupa ce Rebreanu fundamentase stilul obiectiv, romanul-fresca prin "Ion" si "Rascoala", întemeindu-se romanul de evocare istorica prin Mihail Sadoveanu, trecând din lumea satului, trecând din lumea satului în cea a orasului. Formele epice traditionale coexista cu tehnici artistice moderne (Marcel Proust); se abordeaza si se afirma romanul de analiza psihologica - Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, romanul evoluând astfel de la formula obiectiva spre cea subiectivista. "Enigma Otiliei" - 1938 (al doilea roman al lui George Calinescu, dupa "Cartea nuntii") constituie o revenire la formula obiectiva de roman, la metoda balzaciana. Romanul lui Calinescu devine astfel unul polemic, replica literara la cultivarea asidua în epoca a formulei proustiene, dar si o ilustrare a conceptiei sale despre curente literare. George Calinescu este autorul primelor romane citadine de tip clasic. Prin "Enigma Otiliei" el aduce o viziune originala, moderna. Pivotul firului narativ va fi clanul familial, urmarindu-se mai multe destine umane: al Otiliei, al lui Felix, al lui Stanica Ratiu, al Olimpiei, al lui Pascalopol, al lui Titi, al Auricai. Familia ca contura relatiile sociale, economice, viata burgheziei bucurestene la începutul veacului al douazecilea. Un prim-plan al romanului prezinta cele doua familii - Costache Giurgiuveanu - Otilia si Tulea. Mobilul principal al tuturor actiunilor care se desfasoara este mostenirea, averea lui Costache Giurgiuveanu, pe care o vâneaza clanul Tulea, la care se raliaza inventivul si rapacele Stanica Ratiu, ginerele Aglaei, sora lui Costache (si ceilalti membri ai familiei Tulea: Simion Tulea, sotul Aglaei, si copiii acestora: Olimpia, Aurica si Titi). Eforturile lor sunt canalizate statornic spre înlaturarea Otiliei, fiica vitrega a lui Costache Giurgiuveanu, fata celei de-a doua sotii, crescuta de acesta fara acte de adoptiune filiala legala. Alt plan al romanului prezinta destinul tânarului Felix Sima, ramas orfan, venit sa studieze medicina în Bucuresti si dornic de a face cariera, care traieste prima experienta erotica. Aceasta constituie fondul liric al romanului: iubirea romantica, adolescentina a lui Felix pentru Otilia, pe care o cunostea din corespondenta întretinuta. Costache Giurgiuveanu, unchiul lui Felix, trebuia sa-i fie tutore si sa-i administreze bunurile lasate de tatal sau, care murise. În casa lui mos Costache, unde va locui, îl cunoaste pe Pascalopol, mosier, cu maniere alese, si clanul Tulea, ce locuieste în vecinatatea casei lui Costache. Felix o iubeste pe Otilia, dar este gelos pe Pascalopol, o prezenta nelipsita din preajma Otiliei si necesara, prin generozitatea, experienta si cavalerismul omului rafinat. Otilia îl iubeste pe Felix, dar vrea sa-l ajute sa se realizeze în cariera lui stiintifica, intuindu-i cu maturitate si luciditate ambitia, dorinta de a ajunge "cineva". Plimbarile cu trasura la sosea împreuna cu Pascalopol, capriciile si luxul satisfacute cu generozitate subtila si discreta de acesta, instinctul feminin precoce, inteligenta si discernamântul practic, izvorâte dintr-o experienta timpurie nesigura, toate acestea o fac pe Otilia sa-l accepte pe Pascalopol drept sot. Neîntelegând actiunile Otiliei, Felix se considera pe sine o enigma. El va studia cu seriozitate, va deveni medic si profesor universitar, facând o casatorie stralucita. Otilia va ramâne o amintire, o imagine a eternului feminin. Pe celalalt plan, al luptei acerbe pentru mostenire, atacând-o pe Otilia cu infinite si inventive rautati, clanul Tulea cunoaste declinul familial: Aglae nu reuseste sa puna mâna pe banii lui Costache, pentru ca-i furase Stanica de sub salteaua batrânului, provocând moartea acestuia, la al doilea atac cerebral ce-l suferise; Stanica renunta la Olimpia, care-l plictisea si nu tinea pasul cu ritmul sau alert si imprevizibil de arivist, prefacând-o pe Georgeta, femeie usoara, dar prezentabila, inteligenta, care-i va înlesni relatii "înalte", în lumea Bucurestiului; Titi va divorta de Ana, evoluând psihic spre o idiotenie vizibila (se legana din ce în ce mai mult); Aurica va ramâne t...