Epoca marilor clasici II


In deceniile care urmeaza Unirii Principatelor (1859), istoria tarii noastre cunoaste cateva evenimente importante. Am vazut ca scriitorii vremii au fost constienti ca “O era de renastere si civilizatie s-a deschis tarii noastre“ (cum se spunea in “Revista romana” a lui Odobescu).
Una dintre cele stralucite epoci din cultura noastra – numita Epoca marilor clasici – este considerate pe drept cuvant aceea din deceniile VII-IX ale secolului trecut, cand apar operele exceptionale ale lui Eminescu, Caragiale, Slavici, Macedonski, Critica lui Maiorescu, revistele “Convorbiri literare”, “Contemporanul” si “Literatorul”. De aceasta epoca se leaga cateva din cele mai mari realizari ale poeziei, prozei, teatrului, criticii si publicisticii nationale.

Junimea si “Convorbiri literare”.
Junimea a fost considerata in epoca si dupa aceea cel mai de seama cenaclu si cea mai importanta societate culturala din istoria literaturii romane. In 1867, Junimea scoate o revista proprie. Revista se intituleaza “Convorbiri Literare” si primul numar apare la Iasi la 1 martie 1867. De aici inainte, activitatea societatii, se reflecta in revista. Aceasta are o viata lunga in cadrul careia publica toti scriitori de seama ai epocii : Mihai Eminescu (multe poezii), Ion Creanga (amintirle, povesti), Vasile Alecsandri (pastelurile), Ion Luca Caragiale, Ioan Slavici si numerosii altii.

Mihai Eminescu
Cel mai mare poet roman si unul din marii lirici ai lumii, Mihai Eminescu, s-a nascut in 1850 la Botosani, si natura Bucovinei e de la inceput prezenta in opera lui.
Prima poezie, care l-a facut cunoscut unui public restrans, este o elegie fara titlu, semnata M. Eminovici si tiparita alaturi de alte sase poezii intr-o brosura. Adevaratul sau debut literar se face insa la revista “Familia” , in acelasi an (1866), cu poezia “De-as avea”.
Ne vom da seama mai bine de idealurile si de limbajul liricii lui Eminescu in urmatoarele perioade.
T