Eugen Lovinescu
Eugen Lovinescu sa nascut la treizeci octombrie 1881 în Falticeni si moare la saisprezece iulie 1943 la Bucuresti . Critic , istoric literar , romancier .
Literatura din sec . xx poarta în buna parte spiritul sau . Pe sub ochii lui au trecut numeroase generatii de scriitori , iar ierarhia de valori stabilita de el ramâne , în cea mai mare parte , valabila si astazi . Eliberînd critica de sub tirania directiilor sociologice dîndu-i un limbaj diferintiat o gîndire corecta . Eugen Lovinescu a creat putem spune , critica româna moderna .
Fiu al profesorului Vasile T. Lovinescu pe numele sau adevarat Vasile Teodorescu E.L. urmiaza cursurile gimnaziale la Falticeni si pe acelea al Liceului Internat din Iasi (1896-1899).
În toamna anului 1899 se înscrie la universitatia din Iasi , dar o paraseste peste cîteva saptamîni devenind student al sectiei de limba clasica de la universitatia din Bucuresti .
Audiaza cursurile lui T . Maiorescu si N . Iorga fara a diveni nici junimist nici semanatorist . În 1903 îsi ia licenta cu o lucrare despre sintaxa latina . Figureaza ca profesor la liceul din Ploesti între 1904 si 1906 . Se seremarca prin foiletoamle publicate în Epoca (între 1904 si 1906) , strînse în cele doua volume ale Pasilor pe nisip (1906) . Eugen Lovinescu ia înca de acum o atitudine antisemanatorista . Pliaca în Franta pentru a-si pregati doctoratul .
Îl trece în 1909 cu lucrarea Jean – Jacques Weis et son oeuvre littiraire (tiparita în acelas au cu o prefata de Emile Faguet ), iar ca lucrarea suplementara , Les voyageurs fraucais en uuuuu au xlx-e siecle ( aparuta în 1909 cu o prefata de Gustave Foregires ) .
Colaboreaza la Convorbiri , Viata literara , Falanga , Flacara , Noua revista româna e.t.c. Articolele publicate aici sînt strînse în Critice (covol . 1909-1923) . Scrie în vremia razboiului , articole politice în Flacara , Românul , Nationalul , Lectura pentru toti , grupate apoi în volume . Pagini de razboi (1918) si în cumpana vremii (1919) . Începuse înca din 1915 , seria revizuirilor . Tînarul maiorescian da semne de independenta . Editeaza magazinul ilustrat Lectura pentru toti ( decembrie 1918 - ianuarie 1920) si în 1919 revista ce va defini o directie în literatura interbelica , Sburatorul (1919-1922 ; serie noua 1926-1927) .
Eugen Lovinescu îsi sistematizeaza foiletoamle din Sburatorul , ideile , si-si fixiaza o doctrina pe care o numeste
Modernizm .
Cea dintîi lucrare de sinteza si cea mai contraversata este Istria civilizatiei române moderne (3 vol. 1924-1926) , pusa de multi comentatori în legatura cu studiul lui G. Ibrailianu Spiritul critic în cultura româniasca si combatuta pentru „beletrismul” ei . Opera este însa serioasa , cu idei noi fata de sociologia anterioara , bine scrisa si cu o capacitate de speculatie ideologica remarcabila . Civilizatia româna moderna începe , dupa el odata cu patrunderia în Principatele Române a ideilor „formelor” din apusul Europei , creînd astfel premisele pentru a revolutiona structura societatii (fondul) . Clasa sociala care a avut rolul de agent al înoirii este burghezia iar liberalismul ar reprezinta , tot dupa E.L. ideologia progresului în secolul al xlx-lea cînd se pune bazele acestui proces amplu , ireversibil . Legea simularii-stimularii actioneaza si în cîmpul culturii .
Sincronizarea este un fenomen inevitabil si în Istoria literaturii române contemporane (vol. l, ll, lll, lv, v,1926-1929)
Sintatiziaza apoi într-un singur volum (1937) , Eugen Lovinescu urmareste consecintele acestei legi în literatura de dupa 1900 . Unele idei sînt discutabile în sociologia scriitorului .
Patrunderia formelor (ideilor) revolutionare la începutul sec. al xlx-lea nu este , de pilda , straina de existenta în cîmpul social românesc a unor forte receptive , stimulatoare.
O civilizatie moderna nu poate apara , apoi , din neant ,ea presupune existenta unei civilizatii anterioare si cum sa dovedit de catre alti cercetatori ai problemei , civilizatia româna moderna s-a format nu prin negatia radicala a traditiei (cu precadere a celei taranesti) ci prin integrarea ei în circuitul formelor valorilor noi .
Eugen Lovinescu se desparte , în problema civilizatiei române , de junimisti , semanatoristi , poporanisti , se desparte si de curentele ideologice mai noi (gîndirism si alte directii traditionaliste ) , fiind , în ac...