Eul liric si codrul
Despre poet:
Mihai Eminescu a fost si este cel mai mare poet si scriitor roman, “ultimul mare poet romantic”, ce a realizat o opera monumentala a traditiilor populare si culte nationale, “depasindu-le prin geniul si munca sa”.
Creatii ale poetului:
De-a lungul vietii Mihai Eminescu a scris poezii filozofice “Luceafarul”, “Scrisoarea I”; poezii de inspiratie folclorica sau mitologica precum “Revedere”; poezii ce au ca tema natura “Dorinta”, “Sara pe deal”, “Lacul”, sau tema iubirii “Floare albastra”.
Incadrarea poeziei:
Cele mai multe lucrari ale sale au fost inspirate din natura, aceasta fiind pentru Eminescu atat un loc de inspiratie cat si un loc de relaxare. Aceasta tema o regasim si in poezia “Revedere”, unde poetul pune accentual pe comuniunea omului cu natura.
Sursele de inspiratie au fost doinele populare culese de poet in calatoriile sale prin tara, in care codrul este simbolul Universului.
Poezia “Revedere” a fost publicata in revista “Convorbiri literare” la 1 octombrie, cu toate ca fusese scrisa cu cativa ani inainte.
Definitia:
“Revedere” este o meditatie folclorica asupra trecerii timpului, care este vazut prin cele doua ipostaze ale sale, umana si cosmica. Pentru om timpul este trecator iar pentru codru timpul este etren.
Tema:
Tema poeziei o constituie conditia tragica a omului muritor in opozitie cu natura eterna.
Ideea poetica:
Ideea poetica exprima melancholia si tristetea poetului pentru viata trecatoare a omului si admiratia pentru vesnicia naturii.
Titlul:
Titlul “Revedere” atesta ambiguitatea poeziei si anume bucuria reintalnirii poetului cu un vechi prieten de care i-a fost dor, si sensul de trecere ireversibila a timpului.
Structura:
Poezia este structurata in jocul unui dialog dintre eul liric si codrul.
Puctul de plecare este doina populara, in care Eminescu introduce idei filozofice, astfel la o analiza mai atenta a poeziei se pot deosebi atat elemente de origine folclorica cat si elemente de origine culta.
Elementele