Figuri de stil-definitii si exemple


Alegoria (lat. allegoria = vorbire figurata)
Este procedeul artistic alcatuit dintr-o insiruire de metafore, personificari, comparatii, formand o imagine unitara prin care se sugereaza notiuni abstracte, prin intermediul faptelor, intamplarilor, lucrurilor.
Ex: In balada Miorita sfarsitul baciului moldovean este prezentat prin alegoria moarte – nunta.
Domeniul alegoriei il constituie mitologia. Fabula si parabola sunt alegorii (acestea sunt istorioare in care se prezinta indirect anumite realitati).

Antiteza (gr. antithesis = opozitie)
Este figura de stil care consta in asocierea, in acelasi
context, a unor idei, imagini sau notiuni cu sens contrar, pentru a se lumina reciproc.
Ex: In poezia Scrisoarea III, Mihai Eminescu foloseste antiteza ca procedeu de compozitie.
Prin antiteza sunt caracterizate cele doua personaje: Baiazid este infatuat, Mircea este modest, sultanul este trufas, impulsiv, lipsit de respect fata de un alt carmuitorde tara.

Comparatia (lat. comparatio = asemanare, stabilire)
Este figura de stil cu ajutorul careia se exprima un raport de asemanare intre doua obiecte, dintre care unul serveste sa evoce pe celalalt. Orce comparatie are doi termeni: termenul care se compara, numit subiectul comparatiei si termenul cu care se compara. Gramatical, comparatia se exprima frecvent printr-un complement circumstantial de mod.
Ex: Comparatia se poate stabili intre doi termeni
concreti: “Fulgii zbor, plutesc in aer ca un roi de fluturi albi ” (Iarna de Vasile Alecsandri).

Enumeratia (lat. enumeratio)
Este figura de stil care consta in insiruirea unor
argumente, fapte, insusiri privitoate la aceeasi imprejurare.
Ex: “Ce le pasa; lemne la trunchi sunt, slanina si faina in pod deavolna, branza in putina asemenea, curechi in poloboc slava domnului”.

Epitetul (gr. epitheton = cuvant adaugat)
Este figura de stil care consta in determinarea unui
substantiv sau verb printr-un adjectiv, adverb, scotand in evidenta trasatur