?Copyright DRAGOMIR GEORGE
SCOALA ARDELEANA: Cel dintîi nucleu iluminist din cultura româna l-a constituit Scoala Ardeleana, miscarea intelectualitatii din Transilvania de la sf. sec. XVIII-lea si începutul sec. XIX-lea. Programul politic al Scolii Ardelene este prezentat în memoriul din 1791 intitutlat Supplex libellus valachorum Transilvaniae, trimis împaratului Leopold II, în care se cerea recunoasterea românilor din Transilvania ca natiune egala în drepturi cu celelalte. Scoala Ardeleana este în primul rînd, o miscare de eliberare nationala si sociala care a gasit în patrimoniul de gîndire al iluminismului european principii, argumente, idei ce slujeau nazuintele poporului român în acel moment istoric. Din punct de vedere cultural, Scoala Ardeleana a avut un rol important în stimulare studiului istoriei si limbii române, a dezvoltarii stiintelor naturii si învatamîntului. Actiunea politica si culturala este îndrumata de operele istorice si filologice ale lui Samuil Micu, Gheorghe Sincai, Petru Maior, Ion Budai-Deleanu. În ansamblu activitatea Scolii Ardelene cunoaste doua directii fundamentale: -Prima are un caracter iluminist, urmarind emanciparea poporului, mai ales taranilor. În acest scop s-au înfiintat scoli în limba româna, s-au scris abecedare, aritmetici, s-au publicat calendare si carti populare. -Cealalta directie este erudita si cuprinde tratatele de istorie si filologie. Cele mai importante lucrari sînt: Istoria si întîmplarile românilor de Samuil Micu, Hronica românilor si a mai multor neamuri de Gh. Sincai, Istoria pentru începutul românilor în Dachia de Petru Maior, Elementa linguae daco-romanae siva valachicae . Istoricii Scolii Ardelene au jucat un rol important în acumularea dovezilor pentru sustinerea egalitatii în drepturi a românilor din Transilvania cu celelalte natii din imperiul Habsbugic. Studiile de limba urmaresc sa dovedeasca latinitatea limbii române. În aceasta epoca s-a pus problema adoptarii alfabetului latin în locul celui chirilic. În ciuda unor idei exagerate (se propunea o ortografie etimologica si se cerea eliminarea elementelor nelatine din limba) Scoala Ardeleana are meritul de a fi pus bazele cercetarii siintifice a limbii române. Scoala Ardeleana a creat un climat favorabil literaturii si a dat prin Ion Budai-Deleanu pe cel dintîi mare poet român de talie europena. Iluminismul Scolii Ardelene reprezinta prima etapa de modernizare a culturii noastre, înscriindu-se în iluminismul european.
DIMITRIE CANTEMIR, PERSONALITATE. MULTILATERALA A CULTURII SI LITERATURII ROMÂNE: Dimitrie Cantemir, în cultura noastra, este unul dintre cei mai eruditi umanisti. Lucrarile lui atesta o bogata documentare în domeniul stiintelor umaniste si o mare pasiune pentru cercetare. Cele mai valoroase lucrari ale sale sînt cele cu caracter istoric. Reluînd o tema a cronicarilor moldoveni, lucrarea Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor înfatiseaza trecutul îndepartat al poporului nostru, originea comuna a tuturor romanilor. Întreaga opera a lui Cantemir exprima o conceptie superioara despre istorie fata de cea a cronicarilor. În timp ce cronicarii explicau fenomenul istoric prin vointa fortei divine, Cantemir interpreteaza istoria dînd atentie cauzalitatii: "Nici un lucru fara pricina sa se faca nu se poate". El afirma ca "sîntem urmasii unui popor care a creat o civilizatie si o cultura clasica". Descriptio Moldavie este scrisa în 1716 în limba latina, la cererea Academiei din Berlin. Ea cuprinde trei parti: -Prima parte este consacrata descrierii geografice a Moldovei. -În a doua parte este infatisata organizarea politica si administrativa a tarii, cu referiri detaliate la forma de stat; -În partea a treia gasim bogate informatii despre graiul moldovenilor Descrierea Moldovei este o opera strabatuta de o vibranta dragoste de patrie si are pe alocuri deosebite virtuti literare. Idei filosofice ale marelui carturar pot fi întîlnite cu doesebire în Imaginea stiintei sacre, Logica, Sistema de religie mahomedane. Toate lucrarile lui Cantemir, fie ca sînt scrise în limba latina sau în româneste, au un stil erudit, în general retoric. Cu toate acestea valoarea lor documentara ramîne incontestabila. În cultura si literatura noastra el prefigureaza iluminismul.
CRONICARII MOLDOVENI: Cei trei cronicari moldoveni au fost: Grigore Ureche, Miron Costin si Ion Neculce. Prima intentie a cronicarilor a fost aceea a recuperarii trecutului. În conceptia cronicarilor, istoria era purtatoarea unor valori educative. Fiecare a scris cîte un letopiset care intra în Letopisetul Tarii Moldovei Grigore Ureche de la 1359 la 1594, Miron Costin de la 1594 la 1661, Ion Neculce de la 1661 la 1743. Scrierea cronicilor este un mare act patriotic prin reflectarea nazuintei generale de eliberare de sub jugul otoman, prin aspiratia de independenta si suveranitate nationala. Grigore Ureche nareaza fapte din istoria Moldovei de la "descalecatul cel de al doilea", adica de la Dragos-Voda (1359) p...