Paralela
Floare albastra . Pe langa plopii fara sot…
de Mihai Eminescu


Considerat „Luceafarul poeziei romanesti”,Mihai Eminescu a ridicat limba romana pe culmile expresivitatii,reusind sa-i scoata in evidenta valoarea si bogatia de mijloace de exprimare si frumusetea,astfel ca poeziile sale nu se pot traduce in nici o alta limba care sa redea delicatetea trasaturilor sufletesti sau frumusetea naturii. „In opera sa, poezie si proza , codrul,marea,raul,luna,sunt idei,divinitati.nu fenomene; fenomen este doar omul”asa cum spune George Calinescu. Conceptia e adanc taraneasca. Taranul respecta natura si legile ei fara sa intervina cu brutalitate in esenta ei.
Poezia Floare albastra apare la 1 aprilie 1873 in revista Convorbiri literare si este considerate o poezie embrion a romantismului eminescian de catre critical Vladimir Streinul.
Poezia “Pe langa plopii fara sot …” apare intre 28 si 9 septembrie 1883 in revista Familia condusa de Iosif Vulcan.Garabete Ibraileanu spunea “Eminescu devine,mai putin atent la natura, acum se concentreaza asupra propriului sau suflet”.
In poezia Floare albastra tema este iubirea si natura,ipostaza iubirii paradisiace si natura bogata,una de basm unde ierburile au frageziune si sunetele si culorile se armonizeaza.
Spre deosebire de Pe langa plopii fara sot… unde tema este tot a iubirii si naturii,dar o natura saraca ce corespunde dezamagirii din sufletul poetului.
Flore albastra are o interferenta de specii, elegie (datorita sentimental de tristele care se degaja din unele versuri),egloga (idila cu dialog),poem filozofic(prin meditatia asupra lumi, a omului comun si a geniului).
Pe langa plopii fara sot … este o romanta.
Poezia Floare albastra are o organizare simetrica,iar compositional exista 4 secvente poetice corespunzatoare interventiei celor 2 voci. Fiecare secventa este deosebita prin tonalitate, lexic si timpuri verbale.
Secventa I contine primele 3 catrene, care reprezinta vocea ei care se afl