Pop Mihai, Ruxandoiu Pavel, ``Folclor literar romanesc``, Buc , 1991, II 59.651


Miorita

``Miorita`` reprezinta pentru cultura romaneasca o valoare care depaseste cadrul unei singure creatii , fie ea si o capodopera ;
semnificatiile ei privesc probleme majore ale omului , cu vaste implicatii filozofice ;
analiza ``Mioritei``implica patrunderea unui intreg univers uman , cu formele specifice pe care i le imprima o structura cultural – etnica definite ;
``Balada`` poate fi considerate ca una din marile sinteze ale culturii romanesti , ale sufletului poporului roman ;
scenariul epic al `` baladei``urmareste istoria unui pastor pe care insotitorii lui vor sa-l omoare , dar caruia o oaie nazdravana ii destainuieste complotul ; sortit mortii isi exprima ultimele dorinte : sa fie ingropat in mediul sau preferat ( in mijlocul stanii ) , sa i se puna la cap instrumentele lui , ca sa-si auda etern cantecele indragite , iar moarte sa fie scunsa fiintelor dragi ( oile , mama batrana ) , carora sa li se comunice ca s-a insurat cu ``a lumii craiasa``;
structura metaforica a poemului : mioara care vorbeste , oile care plang moarte ciobanului , fluierele care canta la bataia vantului , moartea conceputa ca nunta si cortegiul nuptial format din soare si stele , munti si brazi , pasarile cerului ;
toate acestea nu vorbesc despre o senina comuniune intre om si natura care devine mai profunda , atingand desavarsirea , dupa moarte ;
``Miorita`` este o creatie in care s-a concentrat , prin contaminari succesive , experienta de veacuri , a unui popor ; s-a vorbit mult despre caracterul reprezentativ al ``baladei Miorita`` , considerate de unii ca exprimand integral sufletul popular romanesc ; dupa altii ``Miorita`` nu reprezinta decat un aspect al psihologiei poporului roman , al specificului national ;
George Calinescu , aseaza ``Miorita`` printer cele patru mituri ale culturii romane moderne , reprezinta moartea ca fuziune intre