Fortareata digitala




Prolog

Plaza de España
Sevilla, Spania
11.00 A.M.

Se spune ca, o data cu moartea, totul devine limpede; Ensei Tankado stia acum ca e adevarat. În vreme ce îsi înclesta mâna în piept de durere si cadea la pamânt, îsi dadu seama de grozavia greselii pe care o facuse.
În jurul lui se strângeau oameni, grabiti sa dea o mâna de ajutor. Însa Tankado nu voia ajutor – era prea târziu pentru asa ceva.
Tremurând, îsi înalta mâna stânga, cu degetele întinse. "Uitativa la mâna mea!” Chipurile din jur se holbau, însa era clar ca nu pricepeau mesajul.
Pe degetele lui trona un inel auriu gravat. Gravura luci pret de o clipa în soarele andaluz. Ensei Tankado stia ca era ultimul licar de lumina pe care avea sa îl mai vada.



Capitolul 1

Se aflau în Smoky Mountains, în cuibusorul lor favorit. David îi zâmbea:
— Ce zici, scumpete? Te mariti cu mine?
Privindul întins pe patul cu baldachin, îsi dadu seama ca el era alesul. În timp ce se uita în ochii lui de un verde intens, de undeva se auzi un clopot asurzitor. Zgomotul îl îndeparta de ea. Întinse bratele dupa el, dar nu reusi sa prinda decât aer.
Sunetul telefonului o trezi pe Susan Fletcher din vis. Casca, se ridica în capul oaselor si se întinse dupa receptor.
— Da?
— Susan, David sunt. Team trezit?
Zâmbi si se rostogoli în pat.
— Te visam. Vino sa ne jucam.
El râse.
— E înca întuneric afara.
— Mmm, gemu ea senzual. Atunci chiar ca trebuie sa vii sa ne jucam. Putem sa dormim un pic înainte de a pleca spre nord.
David lasa sai scape un oftat de frustrare:
— Deasta te sun. În legatura cu excursia. Trebuie sa o amân.
Susan se destepta brusc:
— Ce?!
— Îmi pare rau. Trebuie sa parasesc orasul. Ma întorc mâine. Putem pleca la prima ora a diminetii. Ne mai ramân doua zile.
— Dar am facut rezervarea, rosti ea, ranita. Am obtinut vechea noastra camera de la Stone Manor.
— Stiu, dar...
— Seara asta trebuia sa fie una speciala – sarbatoream sase luni. Îti amintesti ca suntem logoditi, nu?
— Susan, ofta el.