Fratii Jderi
Mihail Sadoveanu
Creator al romanului istoric românesc - experientele lui B. P. Hasdeu sau I. Slavici ramânând în sfera bunelor intentii - Mihail Sadoveanu evoca momente din trecut, transformând, dupa opinia lui T. Vianu, în mit si colorând liric realitatea. Inspirându-se din cronici (Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce), din literatura populara, din documente, scriitorul realizeaza o opera în care exista o permanenta alternare de real si fabulos, observatia realista îmbinându-se cu avântul romantic, documentul cu legenda .
De la timpurile îndepartate ale existentei noastre pe aceste meleaguri(Creanga de aur, Vremuri de bejenie), pâna în perioada secolului al XVII-lea, evocata mai ales prin povestiri, trecutul traieste sub o aura legendara, aflându-se la granita dintre real si fabulos, încarcat de lirism. Prozatorul se dovedeste preocupat, în mod deosebit, de trei momente ale istoriei Moldovei: perioada de glorie, de independenta si de înflorire sub Stefan-Voievod (Fratii Jderi), perioada luptei pentru recâstigarea prestigiului tarii dupa moartea lui Ion-Voda cel Cumplit si perioada decaderii din timpul domniei lui Duca-Voda (Nunta domnitei Ruxanda si Zodia Cancerului sau Vremea DucaiDucai Voda). Trilogia Fratii Jderi are proportii ea singura de epopee, întrucât reprezinta o gigantica, impunatoare constructie epica, în care lirismul sadovenian se topeste într-o naratiune enorma, homerica. Al. Piru arata cum tehnica din epopeea clasica se uneste în Fratii Jderi cu tehnica romanului de aventuri de tipul Cei trei muschetari de Alexandre Dumas - tatal. Lupte, expeditii, victoria de la Podul Înalt, evocarea unei epoci stralucite din istoria statului moldovenesc când, între 1469 si 1475, domnia lui Stefan cel Mare asigurase libertatea tarii sale, toate dau densitate epica unei epopei cu ampla desfasurare.
Romanul este fictiune poetica în care se topeste documentul istoric: accentul se pune într-o masura mai mare pe eroismul fratilor Jderi, al oamenilor Mariei-Sale, decât pe figura autentica a lui Stefan Voda. Fratii Jderi sunt rodul fanteziei autorului. Lucrarea surprinde esenta spiritului epocii, atmosfera ei particulara, problematica ei sociala si etica al carei element fundamental e lupta istorica a poporului pentru independenta patriei.
Astfel structura acestei opere devine, în mod necesar, epica.
Marele poet al naturii si amintirii, impregnându-si proza cu un lirism caracteristic, a creat în Fratii Jderi o bogatie de peripetii epice, dupa modele homerice, un adevarat epos coplesitor. Trilogia are o complexa desfasurare. Ucenicia lui Ionut începe cu evocarea unui hram al ctitoriei Neamtu în primavara anului 1469, la care participa si Stefan Voda. Nechifor Caliman istoriseste multe întâmplari printre care, mai însemnate sunt asasinarea lui Bogdan, tatal voievodului, de catre Petre Aron, fratele sau. În ceea ce priveste “ucenicia lui Ionut” ea se realizeaza prin probe de foc, prin batalii vitejesti, care alimenteaza substanta epica a romanului. El se lupta cu mercenarii din slujba dusmanilor lui Stefan Voda, îl scapa de la primejdie pe Alexandrel, fiul domnului, iar dupa ce tatarii prada tara si o rapesc pe jupânita Nasta, iubita lui Ionut, el se duce s-o scape, întreprinde o actiune eroica, plina de peripetii, dar zadarnica, întrucât fata preferase sa se arunce în Dunare, ca si Chira Chiralina din balada, decât sa ajunga roaba într-un serai.
Titlurile capitolelor sunt, ca-n atâtea opere sadoveniene, foarte sugestive si cu semnificatii complexe. Capitolul XV poarta titlul: Pe neasteptate, Ionut pune la cale cea mai mare nebunie. Sadoveanu întelege zburdalniciile tineretii, de aceea zugraveste cu simpatie pe Ionut Jder, eroul principal al trilogiei, dar considera o mare nebunie actiunea lui asa de imprudenta sub stapânirea impulsurilor, când porneste pe urmele Nastei, fara sa mediteze prea mult asupra riscurilor. Jderii cei mari îl urmeaza pe mezin cu gândul de a-l salva. Ionut, în toiul actiunii lui, începe a capata mai muta judecata si masura. Presimtind ca fratii mai mari îl vor ajuta, desi plecase fara voia si stirea lor, el îi asteapta în stufurile de pe lânga cetatea ienicereasca, unde era seraiul. E o adevarata expeditie a fratilor Jderi, încununata de succes pentru ca se termina cu pedepsirea exemplara a lui Suliman beg, plesuvul, unsurosul si coptul de grasime, stapân al seraiului, caruia îi era destinata si jupânita Nasta.
Materia epica este densa si în volumul al II-lea, Izvorul Alb. Sporesc ispravile vitejesti ale fratilor Jderi. Jitnicerul Neculaes Albu o rapeste pe jupânita Marusca, dragostea lui Simion Jder, fiica nelegitima a lui Stefan Voda, apriga ca si ilustrul ei parinte. Lupta lui Simion Jder pentru eliberarea fetei, în Polonia, are semnificatie politica, întrucât Neculaes Albu era nepot al logofatului Mihu, unul din marii boieri tradatori, dusmani ai lui Stefan Voda. Actiunea de pedepsire a lui Neculaes Albu,...