Fratii Jderi


Mihail Sadoveanu
Creator al romanului istoric românesc - experientele lui B. P. Hasdeu sau I. Slavici ramânând în sfera bunelor intentii - Mihail Sadoveanu evoca momente din trecut, transformând, dupa opinia lui T. Vianu, în mit si colorând liric realitatea. Inspirându-se din cronici (Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce), din literatura populara, din documente, scriitorul realizeaza o opera în care exista o permanenta alternare de real si fabulos, observatia realista îmbinându-se cu avântul romantic, documentul cu legenda.
De la timpurile îndepartate ale existentei noastre pe aceste meleaguri(Creanga de aur, Vremuri de bejenie), pâna în perioada secolului al XVII-lea, evocata mai ales prin povestiri, trecutul traieste sub o aura legendara, aflându-se la granita dintre real si fabulos, încarcat de lirism. Prozatorul se dovedeste preocupat, în mod deosebit, de trei momente ale istoriei Moldovei: perioada de glorie, de independenta si de înflorire sub Stefan-Voievod (Fratii Jderi), perioada luptei pentru recâstigarea prestigiului tarii dupa moartea lui Ion-Voda cel Cumplit si perioada decaderii din timpul domniei lui Duca-Voda (Nunta domnitei Ruxanda si Zodia Cancerului sau Vremea Ducai-Voda).
Trilogia Fratii Jderi are proportii ea singura de epopee, întrucât reprezinta o gigantica, impunatoare constructie epica, în care lirismul sadovenian se topeste într-o naratiune enorma, homerica. Al. Piru arata cum tehnica din epopeea clasica se uneste în Fratii Jderi cu tehnica romanului de aventuri de tipul Cei trei muschetari de Alexandre Dumas - tatal. Lupte, expeditii, victoria de la Podul Înalt, evocarea unei epoci stralucite din istoria statului moldovenesc când, între 1469 si 1475, domnia lui Stefan cel Mare asigurase libertatea tarii sale, toate dau densitate epica unei epopei cu ampla desfasurare.
Romanul este fictiune poetica în care se topeste documentul istoric: accentul se pune într-o masura mai mare pe eroismul fratilor Jderi, al oamenilor Mar