GENUL EPIC
Genul epic cuprinde totalitatea creatiilor epice adica acele opere literare in care autorul isi exprima indirect sentimentele prin povestirea unor fapte, a unor intamplari si prin intermediul personajelor.
Se desprinde de aici faptul ca orice opera epica are trei elemente definitorii: naratorul (cel care povesteste faptele), actiunea (totalitatea faptelor, a intamplarilor) si personajele (persoane care savarsesc si sunt purtatoarele mesajului autorului). Intrucat in operele epice sunt povestite fapte ,intamplari ,modul de expunere caracteristic acestor creatii este naratiunea. Acesta este modul de expunere predominant, insa se poate imbina si cu celelalte moduri de expunere : descrierea, dialogul, monologul interiorist si evocarea. In ceea ce priveste naratorul, acesta poate fi scriitorul insusi, si atunci relatarea faptelor se face la persoana a III-a, sau unul dintre personaje care participa la actiune, de data aceasta naratiunea facandu-se la persoana I.
Particularitati:
Genul epic cuprinde totalitate operelor epice populare sau culte.
Orice opera epica are 3 elemente definitorii: narator, actiune, personaje.
Modul de expunere predominant al acestor opere este naratiunea.
Naratorul este cel care povesteste (nareaza, relateaza) intamplarile:
-Naratorul poate fi autorul sau unul dintre personaje.
-Relatarea se poate face la persoana a III-a sau la persoana I.
-Povestitorul se detataseaza de faptele relatate si este obiectiv.
Actiunea este constituita din totalitatea faptelor relatate:
-Are o mare mobilitate in timp si in spatiu.
-Se caracterizeaza, in general, prin unitate compozitionala, intamplarile povestite constituindu-se in momente ale subiectului literar.
Personajele sunt agenti ai actiunii, cat si purtatoare ale mesajului autorului:
-Ele prezinta o mare diversitate, in functie de numeroase criterii de clasificare.
-Difera si ca numar, in functie de amploarea si complexitatea actiunii.
Toate aceste caracteristici se întâlnesc atât la operele populare, cat si la cele culte.
In folclor, genul epic este reprezentat prin numeroase specii literare:
-In versuri: balada (cântec batrânesc), legenda, epopeea, fabula, cântecele obiceiurilor calendaristice si de ceremonial (plugusorul, oratia de nunta).
-In proza: anecdota, schita, nuvela, povestirea, romanul,reportajul, eseul, memoriile, amintirile, jurnalul.
BALADA CULTA
„Pasa Hassan”, de George Cosbuc
Poezia “Pasa Hassan” este inspirata din opera lui Nicolae Balcescu “Romanii supt Mihai Voievod Viteazul” si evoca episodul bataliei de la Calugareni, dintre oastea romana condusa de Mihai Viteazul sic ea otomana condusa de Sinan Pasa.
Balada surprinde momentul de apogeu al bataliei si anume confruntarea directa dintre conducatorul roman si cel otoman finalizata prin triumful lui Mihai Viteazul.
Balada culta este o creatie epica in versuri, de mica intindere, in care un autor cunoscut evoca fapte deosebite, savarsite de personaje prezentate in antiteza si care impresioneaza puternic.
Titlul baladei este sugestiv pentru perspectiva prezenta in text. Desi personajul central al operei nu este Pasa Hasan, portretul domnitorului roman se contureaza din perspectiva conducatorului otoman. Pasa Hassan este un personaj reflector, tehnica pe care autorul o foloseste pentru a sublinia eroismul lui Mihai Viteazul.Chiar si miscarea armatei romane este vazuta prin ochii lui Pasa Hassan.
Actiunea simpla a baladei se constituie in momente ale subiectului, intr-o gradare ascendenta.
Expozitiunea baladei este centrata pe figura domnitorului roman si pe reactia ostirii otomane la aparitia acestuia.
Eroismul conducatorului roman este supradimensionat prin metafora „cu fulgeru-n mana”.Portetul domnitorului se individualizeaza in relatia cu „multimea pagana” si „ostirea romana”. Cele doua armate in jurul carora graviteaza Mihai sunt surprinse in toiul luptei, tabloul bataliei fiind marcat de dinamism. Verbele la gerunziu sugereaza ritmul inclestarii: „trecand”, „facand”, „curgand”.
Epitetul „turcimea invrajbita” exprima comportamentul dezorganizat al oastei otomane.
Ironia autorului fata de Sinan Pasa este evidenta din versurile „fulgerul Sinan, izbit de pe cal / Se-nchina prin balta”.Ofensiva armatei romane are consecinte nefaste in randul armatei turcesti care „cade-n mocirla / Un val dupa val”. Hassan, stand departe de lunca, incearca sa-si mobilizeze tactic armata.
Antiteza intre cele doua personaje individuale se naste si din felul in care ele se implica in lup...