Genul liric:
Ideeile si trairile autorului sint exprimate
nemijlocit, direct
Specii ale genului liric:
Elegie-specie a genului liric cult, meditative, care
e patrunsa de o tristete, melancolie, jale, deznadejde printr-o filosofie profunda, intr-o atmosfera de adinci framintari existentiale(sint prezente metafore si symbol.).
Romanta- cintec specific doar romanilor.
Acesta putind fi trist melanolic, senti-tal.
Meditatie- specie a genului liric, cu caract.
filosofic in care sint puse probleme ,teme mari, legate de existenta omului: binele, raul, (societatea) trecera timpului, conditia geniului, viata, nastera, moartea- ca element al destinului.
Satira- specie a genului liric in care sint biciuite
defectele morale ale oamenilor sau ale societatii cu intentii moralizatoare.
Epistola- sp. a gen. lir. in versuri apartinind
poeziei didactice, in care se trateaza un subiect filosofic moral, artistic etc. sub forma de scrisoare.
Idila- specie de poezie lirica si erotica din sfera
poeziei bucolice in care este prezentata dragostea in
cadrul rustic; bucolica.
Poezie cu forma fixa:
Sonetul- specie a genului liric alcatuit din 2
catrene si 3 tertene, ultima fiind cu un continut de mesaj. Exemplu: Eminescu “Cind insusi glasul”
Particularitati:
Nu se admite repetarea cuvintelor cu exceptia
instrumentelor gramaticale
Rondelul- specie a liricii fixe ,constituita din 13
si 14 (lit. univers.) versuri si cu un refren, care deschide poezia si care este reluat la mijlocul si la sfirsitul ei.
Exemplu: N.Costenco ”Rondelul doinei”.
Gazelul- specie a liricii culte cu forma fixa
alcatuita din 5-15 distihuri, originala in literaturile orientale; in care fiecare al 2-lea vers al strofelor rimeaza cu 1 distih. Exemplu: G. Cosbuc “Lupta vietii”.
Glosa- specie a liricii culte filosofice de forma
fixa ce este alcatuita din atitea strofe cite versuri cuprinde I , fiecare vers din prima strofa e comentat in strofele ulterioare, iar ultima e prima inversata. Exemplu: Eminescu ”Glosa”.
Particularitati:
Incepind cu strofa a2-a unde se comenteaza
fiecare vers, versurile din prima pot sa nu se repete; abordeaza principii filosofic, morale, epice si estetice.
Genul epic:
Toate sentimentele, ideile si gindurile
sint prezentata de autor cu ajutorul personajelor si al actiunilor.
Sint prezente momentele subiectului
Este prezenta expunerea artistica. Sint prezente personajele artistice.
Sint prezente modurile de expunere.
Specii ale genului epic:
Poem- specie a genului epico-lirica, alcatuita din
mai multe episoade de intindere mare, in care se evoca fapte glorioase din istoria unui popor, cu unul sau mai multe personaje axate in jurul unui erou exceptional, legendar. Exemplu: “Dumbrava Rosie” de Alecsandri.
Balada- specie a genului epic in versuri in care
sint descrise real, fantastic sau mixt, momente incordate, de regula tragice, din viata unui popor (fapte neobisnuite, intimplari dramatice din trecutul istoric, social, national).
Specii ale genului epic:
Povestirea- specie a genului epic in proza, in care
se descrie o intimplare, un fapt real din viata, in care actiunea se petrece intr-o perioada de timp nu prea mare. Ex.:Sadoveanu ”Cealalta Ancuta”
Basm- specie a genului epic, cu elemente fantas-
tice supranaturale care simbolizeaza fortele bine- lui si ale raului in lupta p/u sau impotriva fericirii omului.
Poveste-specie a genului epic in proza in care se
relateaza intimplarile fantastice ale unor perso- naje imaginare in lupta cu personaje nefaste in care binele triumfa.
Snoava- s. a gen. epic in proza, de dimensiuni
mici, care ironizeaza viciile societatii si ale oamenilor (minciuna, lasitatea, lenea, mindria, aviditatea, avaritia).
Particularitati:
Caracter de fabula, anecdota.
Naraiune expresiva.
Predomina dialogul.
Legenda – s. a gen. epic in versuri sau in proza in
care se impleteste armonios realitatea cu fantasticul, in care se exprima geneza unui lucru, finite, fenomen, eveniment, istorie, eroi.
Tipuri de legende:
Istorice zoologice
Mitologice din pastori
Culte (“O sama de cuvinte” I. Neculce) populare
Nuvela- s. a gen. epic in proza de dimensiuni mai
mari decit schita si mai reduse ca romanul (cu un fir narativ), in care este prezentat un episod, un eveniment de mare importanta din viata personaj. Principal, cele secund. axinduse in jurul acestuia.
Particularitati:
Stilul obiectiv. Final tragic. Intriga relativ complexa.
Un singur fir narativ. Accentul se pune pe personaje.
Actiunea are loc pe un singur plan.
Schita- specie a genu...