Iarna
de Vasile Alecsandri
Motto: Pastelurile lui Alecsandri sunt un calendar al spatiului rural si al muncii campenesti.(G. Calinescu).
Vasille Alecsandri s-a nascut la Bacau si a avut o copilarie fericita la mosia parinteasca de la Mircesti. Opera sa este alcatuita din poezii, proza si teatru. Prin pasteluri Vasile Alecsandri a pus bazele unei noi specii literare in scrisul romanesc.
Pastelul este o specie a genului liric, poezie descriptiva care prezinta un peisaj prin intermediul caruia sunt exprimate cu discretie sentimentele poetului. Poeziile au fost publicate initial in revista Convorbiri Literare care au fost incluse apoi in volumul “Pasteluri”.
Pastelurile pot fi grupate in :
poezii care canta pitorescul naturii
in cele patru anotimpuri
si muncile agricole
Tabloul initial este constituit din spatii vaste apartinand universului terestru si cosmic schitat prin substantivele : “din vazduh” , “norii” , “in cer”.
Sentimentul care se desprinde din prima strofa este nelinistea ce se amplifica pe parcursul descrierii.
Infiorarea se datoreaza faptului ca iarna e cumplita, cerul e acoperit cu nori, zapada si troienele adunate-n cer gramada, cad necontenit pe pamant amenintand parka cu venirea unui potop.
Epitetele : cumplita (iarna), (norii) de zapada, lungi (troiene) calatoare ; comparatia “ca un roi de fluturi albi” si personificarea tarii din versul “ raspandind fiori de gheata pe ai tarii umeri dalbi” dau impresia ca prima strofa este o poarta deschisa spre lumea amortita.
Modul de expunere este descrierea.
Verbele: cerne (norii), (fulgii) zbor, substantivul “troiene” sugereaza nesfarsitul zapezilor.
Feeria ninsorii care fascineaza cu stralucirea ei se infatiseaza prin repetitia de 3 ori a verbului “ninge”, prin enumeratia adverbelor de timp “ziua” , “noaptea” , “dimineata” prin metafora “o zale argintie” si personificarea “se imbraca mandra tara”.
Versurile: “Soarele rotund si palid se prevede printre nori
Ca un roi de tinerete printre anii trecatori.”
Exprima o cugetare asupra curgerii necontenite a timpului.
Ultimul catren infatiseaza incetarea ninsorii, risipirea norilor si aparitia soarelui.
Epitetul “doritul (soare)” sublineaza dragostea poetului fata de astrul zilei.
Ultimele doua versuri “Iat-o sanie usoara care trece peste vai
In vazduh voios rasuna clinchete de zurgalai…”
Exprima triumful vietii, acesta urmarindu-si cursul indiferent de anotimp si de loc.
Imaginile vizuale se armonizeaza cu cele auditive.
Izbanda soarelui fiind in concordanta cu setae de viata a omului.
Stilul folosit este cel beletristic (artistic). Vasile Alecsandri acorda o atentie deosebita elementelor de versificatie deoarece acestea cntribuie la exprimarea eului liric. Foloseste versul lung, cu masura dee 16 silabe, rima imperecheata.
Pastelul “Iarna” invaluie sufletul cititorului cu lumina soarelui de iarna si cu stralucirea puritatii zapezilor.
...