IARNA
de Vasile Alecsandri
Iarna este una din cele mai frumoase poezi ale lui Alecsandri si face parte din volumul PASTELURI. Poezia ne descrie un tablou de iarna.
În structura poeziei identificam doua tablouri inegale ca întindere. Primul tablou cuprinde primele trei strofe si ne înfatisaza caracteristica anotimpului- ninsoare abundenta care învaluie pamântul.
Astfel prima strofa fixeaza dimensiunile spatiale ale tabloului. Din vazduh norii raspândesc fulgi albi pe umerii tarii. Toate aceste elemente nu realizeaza o localizare precisa, iar cititorul poate sa-si imagineze orice peisaj de iarna. Întâlnim imagini vizuale: „…iarna cerne norii…”, „fulgii zbor”, „lungi troiene”. Aceste imagini se realizeaza cu ajutorul personificarii „…iarna cerne norii”, a comparatiei „fulgi…plutesc…ca un roi de fluturi” a epitetelor „fluturi albi”, „umeri dalbi”. Aceste procedee contribuie la conturarea imaginii coplesitoare a iernii.
Primul vers al strofei a doua modifica perspectiva din care e prezentat anotimpul. Din spatiu coborâm încet spre pamânt alaturi de fulgi de zapada. Repetitia cuvântului „ninge” ne sugereaza culoarea alba care devine o caracteristica esentiala a peisajului. Mândra tara se îmbraca cu o zale argintie iar soarele abea se întrezareste printre nori. Remarcam epitetele „zale argintie” , „mândra tara” dar si comparatia „ca un vis de tinerete”.
Daca primele doua strofe situeaza descrierea într-un plan al înaltului sugerat prin cuvintele: „vazduh, nori, fulgi, cer, zbor, ninge, soare”, strofa a treia îndrageste tabloul schitând planul terestru. Acesta este sugerat de cuvintele: „câmpul, dealuri, saturile, plopi” care completeaza privelistea iernii alaturi de comparatia „ca fantasme albe plopii însirati se pierd în zare”. Poetul foloseste cuvântul „fantasme” pentru a sugera cât sunt de încarcati plopii cu zapada pufoasa încât seamana cu niste naluci. Cromatic primele trei strofe sunt dominate de culoarea alba : „fluturi albi, umeri dalbi, zale arginti, fantasme albe, clabuci albi”. Albul este sugerat prin mijloace fonetice si anume prin repetarea vocalei „a”.
Ultima strofa prezinta ultimul tablou al poeziei. În care încordarea produsa de ninsoare se risipeste facând loc calmului si bunei dispozitii exprimate de imaginea aparitiei soarelui, a saniei si a clinchetelor de clopotei. Ca mod de expunere poetul foloseste descrierea deoarece el îsi exprima trairile sufletesti legate de contemplarea unui peisaj de iarna.
Vasile Alecsandi este cea mai de seama personalitate a renumitei generatii de scriitori prin care literatura româna moderna s-a dezvoltat în mod deosebit.
...