Imnul
1.Evenimentele politice importante, figurile eroice ale neamului, ideile marete au stimulat interesul poetilor români care le-au dedicat versuri de slava si admiratie.
-Vasile Alecsandri, Andrei Muresan, Vasile Voiculescu, Ioan Alexandru
2.DEFINITIA:
Imnul este o poezie lirica închinata unei personalitati, unei idei marete, unui sentiment nobil.
3.Poezia “Destepta-te române” de Andrei Muresanu a fost scrisa în 1848 cu titlul initial “Un rasunet” si a aparut în “Foaie pentru minte, inima si literatura” alaturi de prima parte a Proclamatiei de la Islaz. Poezia a fost adoptata ca imn al revolutionarilor români la 1848 si a fost cântata pe o melodie de Anton Pann. În 1918, la marea unire, imnul a rasunat pe Câmpia Libertatii de la Alba Iulia.
Dupa revolutia din 1989 cântecul a fost adoptat ca imn national.
4.TITLUL POEZIEI Ca orice imn poezia are un titlu sugestiv, pe un ton mobilizator, continând o invocatie retorica : “Române”
Imnul contine o invocatie initiala si are, de cele mai multe ori, semnificatia unei meditatii solemne
Numele acestei specii literare este de origine greaca ( hymnos ) si înseamna cântec de biruinta.
5.INVOCATIA, procedeu specific stilului retoric, este reluata în primul vers al poeziei în care se adreseaza un îndemn categoric contemporanilor si urmasilor de a se trezi la realitate, de a-si redestepta constiinta nationala.
6.POETUL MILITANT / ANGAJAT foloseste un stil concis, clar, impunând alternative categorice ( “Acum ori niciodata” ).
7.Ca în orice imn apare motivatia îndemnului (“Croieste-ti alta soarta / La care sa se-nchine si cruzii tai dusmani”).
8.Poetul îsi stimuleza contemporanii si urmasii facând aluzie la istoria glorioasa a neamului, enumerând personalitati celebre ( Traian, Mihai, Stefan, Corvin )
Pentru a fi eficient / Cu scopul de a convinge poetul aduce exemple pozitive din prezentul românesc, conturând o schita de portret moral al poporului : viteaz, energic, dornic de libertate, unit.
9.TONUL IMPERATIV creste progresiv culminând cu imprecatii (înjuraturi, lucruri rele) / blesteme adresate celor care refuza chemarea tarii ( “De fulgere sa piara...”)
10.Pentru a fi mai convingator poetul realizeaza o incursiune prin istorie evocând evenimente importante (“Si oarba neunire la Milcov si Carpati”; “iataganul barbarei Semilune”;...).
11.EVOCAREA este tot un procedeu specific imnului menit sa reliefeze sentimentele celui care evoca.
12.Poetul urmareste sa inoculeze sentimentul patriotic, sincer în constiinta contemporanilor si urmasilor.
13.FIIND UN IMN se realizeaza un elogiu (lauda) la adresa celor care au onorat trecutul (“Triumfator în lupte un nume de Traian”, “marete umbre”).
14.REALIZAREA ARTISTICA este specifica imnurilor cu verbe la imperativ (“desteapta-te”, “uniti-va”), cu metafore putine dar sugestive (“somnul cel de moarte”, “o mama vaduvita”, “prin sabie si foc”) si cu cuvinte obijnuite pe întelesul tuturor.
15.În general în imnuri exista lozinci sau devize (“<
16.DE MENTIONAT SUNT:
- cuvintele cheie reluate prin repetitie sau sinonime : “desteapta-te”, “croieste-ti”, “sa dam dovezi”.
17.ÎNCHEIERE
Folosind un ton imperativ debutând cu o invocatie retorica si având în tot cuprinsul elemente specifice stilului retoric poezia “Destepta-te române” este considerata un imn.
...
