Constanta
01.12.2002



Draga Mihaela,


Iti scriu aceasta scrisoare din doua motive: in primul rand pentru a-ti ura un calduros „La multi ani!” cu ocazia zilei de Sfintii Mihail si Gavril si in al doilea rand, pentru a te convinge sa citesti „In mijlocul lupilor” de Vasile Voiculescu. Este o povestire extrem de interesanta despre un imblanzitor de lupi.
In urma celui de-Al Doilea Razboi Mondial, are loc afirmarea lui Vasile Voiculescu ca prozator, prin doua volume de povestiri aparute in acelasi an si intitulate „Capul de zimbru”, respectiv „Ultimul berevoi”. Sunt povestiri in sensul clasic al termenului, adica cuprind evenimente iesite din comun, istorisite de catre un personaj care a participat ca martor la ele. Drept evenimente iesite din comun sunt narate de obicei intamplari care pot fi interpretate atat ca fenomene supranaturale, in acest ultim caz ele realizandu-se dupa scenarii cuprinse in superstitii populare romanesti.
Interesul lui Voiculescu se orienteaza de timpuriu spre partea de mister a lucrurilor, spre solemnitatea gesturilor si caracterul lor initiatic. Lumea scriitorului este o lume a metaforei prin excelenta, a comunicarilor esentiale, a integrarii in istorie (cultura) si univers proteguitor. Spatiul povetsirilor este cel al „migrarilor fantastice”, al „imparatiei inchinata muteniei”, al neclintitelor taramuri subterane si al odihnei in ganduri, al „uriasei apoteze”.
Universul prozei ilustreaza lumea arhaic