Ion Creanga
(1837-1890)
1837 Ion Creanga se naste pe 1 martie în Humulesti. Altii considera ziua de 10 iunie data de nastere a scriitorului. Aceasta ezitare se datoreaza lipsei unui document care sa ateste ziua de nastere a lui Creanga. El îsi petrece copilaria în satul natal, ceea ce va inspira Amintirile din copilarie, capodopera sa. 1847 Începe scoala în satul natal. 1849 Creanga urmeaza scoala din Brosteni. 1853 Sub numele Ion Stefanescu, studiaza în Tîrgu Neamt. 1860 În toamna, Ion Creanga îsi începe studiile la Facultatea de Teologie din Iasi. 1864 Devine profesor la o scoala primara din Iasi. 1872 Creanga paraseste învatamântul. 1874 Devine profesor din nou, de data asta în Pacurari. 1875 Ion Creanga îl întâlneste pe Mihai Eminescu. 1876 Creanga începe publicarea povestilor în "Convorbiri literare". 1879 Creanga este mentionat în lucrarea lui Angelo de Gubernatis Dizionario biografico degli scrittori contemporanei (Dictionar bibliografic de scriitori contemporani). 1881 Începe publicarea capodoperei sale: Amintiri din copilarie. 1883 Creanga se îmbolnaveste. 1884 Sanatatea sa se deterioreaza mai mult. 1888 Partea a patra din Amintiri din copilarie apare în "Convorbiri literare" 1889 În data de 31 decembrie, Ion Creanga se stinge din viata în acelasi an cu Mihai Eminescu.
ION CREANGA - Opere publicate
1875 Soacra cu trei nurori Punguta cu doi bani Capra cu trei iezi 1876 Danila Prepeleac Povestea porcului 1877 Povestea lui Stan-Patitul Povestea lui Harap Alb Fata babei si fata mosneagului 1878 Ivan Turbinca Povestea unui om lenes 1879 Amintiri din copilarie Popa Duhu 1883 Mos Ion Roata Ioan Roata si Cuza Voda Poveste Mos Nichifor Cotcariul
ION CREANGA - Fragmente
···»Povestea lui Harap-Alb "Amu cica era odata într-o tara un craiu, care avea trei feciori. Si craiul acela mai avea un frate mai mare, care era împarat într-o alta tara, mai departata. Si împaratul, fratele craiului, se numea Verde-Împarat; Si împaratul Verde nu avea feciori, ci numai fete. Multi ani trecuse la mijloc de când acesti frati nu mai avuse prilej a se întâlni amundoi. Iara verii, adica feciorii craiului si fetele împaratului, nu se vazuse niciodata de când erau ei. Si asa veni împrejurarea de nici împaratul Verde nu cunostea nepotii sai, nici craiul nepoatele sale: pentru ca tara în care împaratea fratele cel mai mare era tocmai la o margine a pamântului, si craia istuilalt la alta margine. Dar ia sa nu ne departam cu vorba si sa încep a depana firul povestii. Amu cica împaratul acela, aproape de batrânete, cazând la zacare, a scris carte fratine-sau craiului, sa-i trimita grabnic pe cel mai vrednic dintre nepoti, ca sa-l lase împarat în locul sau dupa moartea sa. Craiul, primind cartea, îndata chema tustrei feciorii înaintea sa si le zice: 'Iaca ce-mi scrie frate-meu si mosul vostru. Care dintre voi se simte destoinic a împarati peste o tara asa de mare si bogata ca aceea, are voie din partea mea sa se duca ca sa împlineasca vointa cea mai de pe urma a mosului vostru.' Atunci feciorul cel mai mare ie îndrazneala si zice: 'Tata, eu cred ca mie mi se cuvine aceasta cinste pentru ca sunt cel mai mare dintre frati; de-aceea te rog sa-mi dai bani de cheltuiala, straie de primineala, arme si cal de calarie, ca sa si pornesc, fara zabava."
···»Ion Creanga, Povestea lui Harap-Alb, Albatros, Bucuresti, 1983
"Sunt nascut la 1 martie 1837 în satul Humulesti, judetul Neamtului, Plasa de Sus, din parinti români: Stefan a lui Petrea Ciubotariul din Humulesti si sotia sa Smaranda, nascuta David Creanga, din satul Pipirig, judetul Neamtului..."
Data înscrisa de mâna lui Creanga în Fragment de biografie si acceptata de multi istorici literari e contestata de alti cercetatori, care afirma ca povestitorul s-a nascut, de fapt, la 10 iunie 1839, conform singurului document autentic: o condica (mitrica) de nou-nascuti din Humulesti, descoperita si publicata de arhivistul iesean Gh. Ungureanu.
În casuta taraneasca din Humulesti, de unde se vad ruinele Cetatii Neamt, în familia lui Stefan si a Smarandei se nasc 8 copii: ION, Zahei, Maria, Ecaterina, Ileana, Teodor, Vasile si Petre. Ultimii trei baieti pier de copii. Ecaterina moare în1893, iar Zahei, Maria si Ileana traiesc pâna în 1919.
1846-1853
Istet si neastâmparat, cum se autodescrie mai apoi în Amintiri din copilarie, Nica urmeaza scoala de pe lânga biserica, avându-l dascal pe "badita Vasile" (Vasile a Iloaiei), cel luat cu arcanul la oaste. Scoala era într-o chilie facuta de sateni, la îndemnul parohului Ion Humulescu. Permanentii vizitatori sositi azi la Humulesti vad...
