Între creatiile poporului nostru, basmul este unic prin valoarea etica si estetica, prin bogatia lui de idei si prin lumea fabuloasa pe care o creeaza.
Basmul este opera epica de mare întindere in care întâmplarile reale se împletesc cu cele fantastice fiind savârsite de persoane cu puteri supranaturale care reprezinta fortele binelui si al raului. Din confruntarea lor ies învingatoare fortele binelui pentru ca reprezinta idealurile omului si ale comunitatii in care traieste.
„Prâslea cel voinic si merele de aur” este un basm popular care face parte din volumul „Legendele si basmele romanilor” in care Petre Ispirescu a cules si a inclus mai multe basme populare.
Caracterul epic este dat de folosirea naratiunii ca mod de expunere si prin modul indirect de a exprima ideile si sentimentele cu ajutorul actiunii si al personajelor.
Întâmplarile reale si cele fantastice se împletesc într-o tesatura epica bine motivata. În general lumea basmului este dominata de întâmplari fantastice, nelipsind însa cele reale. În „Prâslea cel voinic si merele de aur” reala este existenta unui împarat, a celor trei fiice si a fiilor. Majoritatea întâmplarilor sunt fantastice: Prâslea se lupta cu zmeii care furasera merele de aur, ajunge pe tarâmul celalalt, este adus de o zgripturoaica pe pamânt.
Ca si în alte basme exista personaje reale si personaje fantastice. Cele reale sunt împaratul, fiii si fetele, iar cele fantastice sunt zmeii, zgripturoaica si puii ei. Personajele se grupeaza în jurul relatiei bine-rau. Prâslea împaratul si fetele sunt personaje pozitive. Prâslea are si puteri supranaturale: se transforma in flacara în timpul luptei, are o forta neobisnuita, îsi taie carne pentru a hrani zgripturoaica. Zmeii si fratii lui Prâslea reprezinta fortele raului si în final sunt pedepsiti.
Reale sau f