Lucrare de sinteza




Realismul este un curent literar care ia nastere în secolul al XIX-lea si domina în buna parte si secolul nostru. Dintre speciile literare, romanul se afla în prim-planul preocuparii scriitorilor realisti. În principal, realismul prefera romanul-fluviu, desfasurat pe mai multe planuri narative, cu actiune ampla si numeroase personaje si în care sunt reconstituite cu minutiozitate amanuntele unei epoci istorice. Scriitorul realist prezinta moravurile, viata culturala, mecanismul social, oferind impresionant de multe informatii despre epoca transfigurata artistic. De multe ori, descrie arhitectura epocii, strazi si cladiri unanim cunoscute, reproduce articole de ziar, comenteaza cartile de succes, copiaza documente istorice, prezinta îmbracamintea personajului, pentru a-i sublinia caracterul sau personalitatea, dar semnaleaza si amanunte strict legate de moda. Toate acestea contribuie la impresia de fresca sociala-tablou amplu ce surprinde toate sectoarele curente ale cotidianului.
Raportarea operei lui Rebreanu trebuie facuta la Tolstoi, Dostoievski, prin prezenta ideii ca omul se purifica prin durere si prin întoarcerea la credinta, la Zola incluzând elemente naturaliste, prin prezenta instinctualitatii, a obsesiei, scenele de durere , crime ,la Reymond prin descrierea taranimii, la Proust, prin prezenta memoriei involuntare. Ion, este un erou stendhalian precum Julien Sorel, râvnind la o ascensiune sociala rapida. E.Lovrinescu spunea: ”In psihologia lui Ion, scriitorul a întrebuintat, într-o masura oarecare simplitatea artei clasice, reducându-l la instinctul principal, tot asa cum eroii lui Moliere se organizeaza in jurul unei singure mari pasiuni.
Enigma Otiliei este un roman realist obiectiv de tip balzacian, în primul rând prin tema abordata: mostenirea, care declanseaza si mobilizarea energiei umane ce se înfrunta. Titlul initial al romanului era “Parintii Otiliei” (schimbat de editor) si ilustra motivul balzacian la paternit