Maitreyi
de Mircea Eliade

Mircea Eliade reprezinta prin romanul “Maitreyi” primul roman românesc exotic din literatura româna. La prima vedere s-ar putea spune ca romanul îsi permite o drama esentiala si un monolog interior sau un flux al constiintei pornind de la experienta pe care eroul, Allan, un tânar englez, o are la Calcutta. “Maitreyi” lasa impresia de capodopera pentru ca ocupa în multe privinte o pozitie singulara. Aparut în 1933, dupa “Izabelle si apele diavolului” romanul e o poveste de dragoste care seamana a “Tristan si Isolda” sau chiar a “Romeo si Julieta” si asta pentru ca e redata povestea dintre Allan si Maitreyi. Elementele strict autobiografice sunt amestecate în poveste de iubire în asa fel încât fictiunea apare complet purificata artistic.
Naratorul e însusi Allan, pe care Sen îl cheama în casa lui cu scopul declarat de a-i înlesni viata într-o Indie prea complicata pentru un european, dar si cu intentia secreta de a-l înfia mai târziu. Acest ultim detalui Allan nu-l va afla decât dupa un timp, când va întelege si interesul principal al lui Sen pentru el. În casa inginerului Allan o cunoaste pe Maitreyi. La început nu se simte atras de Maitreyi, care i se pare ciudata fizic si compotamental, dar treptat se îndragosteste de Maitreyi, care practit îl introduce în tainele jocului erotic indian. Apropierea se face treptat. Allan reconstituie toate faptele dintr-un jurnal dupa ce va fi izgonit din casa inginerului si dupa ce va cauta sa-si înteleaga propria situatie. Urmarind reconstituirea, cel mai semnificant moment din evolutia acestei iubiri se afla în capitolul opt al romanului, în scena din biblioteca. Îi vedem pe cei doi protagonisti catalogând cartile lui Sen si seamana oarecum cu o scena din romanul “Rosu si negru” al lui Stendal. În biblioteca, cei doi par emotionati de întâlnirea lor, lui i se pare ca e vrajit de personalitatea fetei, nu chiar îndragostit, iar fata se fâstâceste fermecata de intimitatea creata. Este prima experienta er