Manastirea Argesului
Apare în volumul ,, Poezii poporare ale românilor” – V.Alecsandri în 1852. Balada este plasata de G.Calinescu în seria miturilor fundamentale.
Testul are la baza un motiv cu o larga arie de raspândire, motivul zidirii creatoare, atestat în variante neogrecesti, albaneze, bulgaresti, sârbesti si maghiare.
Balada se structureaza pe 8 motive importante:
1. Motivul zidului parasit
Se gaseste în expozitiune. Cuprinde o localizare temporala în vrema lui Negru Voda si o determinare spatiala, pe Arges în jos, care imprima caracter veridic si de legenda. Cautarea si alegerea locului pentru zidire (etape indispensabile ale creatiei cu dimensiuni spatiale); personajele sunt,, noua mesteri mari, calfe si zidari”; apozitia ,,calfe si zidari” fixeaza statul profesional între ei evidentiindu-se Manole, al zecelea, fiind sortit unei experiente existentiale deosebite. În mod simblic, locul ales cuprinde urmele unor vechi cladiri, semn al esecului repetat ,, câinii cum îl vad …”.acest amanunt pare paradoxal întrucât se stie ca ruinele sunt de rau augur, dar aici ele echivaleaza cu haosul primordial, dominat de forte malefice, care trebuie integrat prin constructie în ordinea universala.
2. Motivul surparii zidurilor
Secventa reprezinta intriga textului. Surparea sistematica a zidurilor este expresia împotrivirii fortelor naturii în fata actului uman. Variantele românesti surprind mai ales conflictul psihologic, dimensiunea interioara a lui Manole care, pentru a zidi este nevoit sa jertfeasca si sa se jertfeasca. Apare motivul efortului sisific, lipsit de finalitate.
3. Motivul visului
Aduce în evolutia conflictului remediul esecului. Visul ilustreaza caracterul exceptional al lui Manole, semn ca el este alesul, selectat printr-o vointa sa-si îndeplineasca destinul de creator. Mesterul devine mesagerul conditiei zidirii în temelii a unei fiinte omenesti, întrucât el este singurul capabil sa înteleaga sensul.
4. Motivul femeii destinate zidirii
În mod semnificativ cea destinata zidirii este o fiinta feminina purtatoare de viata si menita sa însufleteasca zidurile de piatra prin sufletul ei. Imaginea Anei este exemplara. Ea este sotia model, capabila sa înfrunte chiar si stihiile dezlantuite pentru a ajunge la sotul ei si pentru a-si împlini destinul.frumusetea sufleteasca este dublata de cea fizica, desemnata printr-o metafora: ,,floarea câmpului” care se va sublima prin zidire în perfectiuneaestetica a manastirii. Sunt accentuate zbuciumul interior, dimensiunea psihologica a personajului surprins într-o încercare supraomeneasca de a se împotrivi soartei. Procedee artistice: 2 invocatii poetice, 2 tablouri zugravind dezlantuirea hiperbolizata a naturii, predomina enumeratia si apare o singura metafora.
5. Motivul zidirii treptate
Reprezinta momentul culminant. Suferinta cumplita este descrisa gradat prin trei secvente distincte carecuprind lamentatiile Anei si, în parallel reactiile lui Manole – tensiunea atinge apogeul, tragismul în versurile în care trece treptat în alta viata aceea a manastirii.
6. Motivul conflictului feudal
Ilustreaza un conflict de orgolii, cel al creatorului de vocatie, constient de talentul sau si de faptul ca este capabil oricând de a realiza o alta constructie mai mareata si egoismul – limitarea conducatorului medieval. În plan epic secventa aceasta confera simetrie compozitiei întrucâtleaga începutul zidirii, motivul zidului parasit, de sfârsitul ei când opera este desavârsita. În realitate motivul nu reprezinta decât un pretext, un mecanism epic prin care se declanseaza (în mod veridic) finalul. În masura în care îsi zideste sotia, Manole renunta la componenta umana, afectiva a eului sau si se anuleaza ca personalitate.
7. Motivul lui Icar
Zborul icaric este un gest de iesire din conditia umana, însemnând libertate si trascendenta; sacrificial devine complet
8. Motivul fântânii
Moartea mesterului râmîne un arhetip, acela al artistului care trece în nemurire printr-o opera perfecta, rod al iubirii si suferintei.
...