Mari poeti romantici
Ca la toti mari poeti romantici, dragostea si natura sunt teme permanenete (n creatia lui Eminescu. Natura este un cadru fizic pentru toate gesturile poetului, de la atitudinea meditativ( filosofic( la cea erotic(. Infatisarea ei se constitue pe dou( dimensiuni esentiale: una terestr(, celalta cosmic(, aflate de cele mai multe ori în interferent(. Mihai Eminescu e în primul r(nd un tulbur(tor al spatiului cosmic, fie în mari proiectii ale genezei sau stingerii universale (Scrisoarea I, Rug(ciunea unui dac, Luceaf(rul), fie prin multimea elementelor cosmice (stele, soare, lun(, cer, luceferi) care impregneaz( parc( (ntreaga oper(. Pe de alt( parte este un c(nt(ret frenetic al naturii terestre în vesnica rotire a anotimpurilor. Este o natur( cu un contur precis geologic si ..floral.., s(lbatic( si deopotriv( familiar(, mitic( — prin aspectele ei parapsihice si luxuriante; uman(, cald(, intim(, ocrotitoare — prin componentele ei sufletesti. Dragostea, poate mai mult ca la alti poeti, se afl( (ntr-o permanent( consonant( cu natur(. Natura este o stare de suflet, în sensul c( (nf(tisarea ei, e dictat( de un sentiment. Acolo unde dragostea apare ca un vis frumos de fericire (Dorinta, Lacul, Floare-albastr(, Las(-ti lumea ..., etc.) cadrul fizic este al unei naturi (nc(nt(toare, de basm: vara e în toi, ierburile au frageziune, sunetele si culorile se armonizeaza. C(nd dragestea sa stins, sentimentului de dezam(gire (i corespunde o natur(, sumar ..veleitat(.., cu plopi stingheri, cu cetuiri, brume si ploi, cu (ntinderi ..borede.., albe, nemiscate si reci (de c(te ori iubita..., Pe l(ng( plopii f(r( sot, De ce nu-mi vii, Din valurile vremii, Sonete etc. ).
Relatia aceast(, specific( poeziei eminesciene, este de factur( romantic( dar ea are (prin obsesia codrului ocrotitor, a naturii primitoare) si r(d(cini în folclorul rom(nesc.
DORINTA. Poezia apare în num(rul din 1 sept. 1876 al “Convorbirilor literare”. Din variante, deducem c( poetul o concep