Marin Preda în familia prozatorilor de dupa
cel de-al II – lea razboi mondial
Romancier si nuvelist, Marin Preda este unul dintre cei mai importanti prozatori contemporani.
Nuvelele din volumul Întâlnirea din pamânturi anticipeaza, în majoritatea, lor romanul Morometii. Marin Preda nu e Moromete si nici nu-l creeaza pe acesta dupa chipul si asemanarea lui. Scriitorul este mai degraba acela care-si imita eroul. Nuvelele arata ca Moromete nu exista de la început, ca autorul îl descopera treptat, ca si cum propriul personaj i s-ar releva cu încetul. Marin Preda devine, în raport cu opera lui, morometian, pe masura ce Moromete însusi devine, în raport cu lumea lui, morometian.
Nuvela Întâlnirea din Pamânturi descrie o criza a virilitatii. Dugu o vede pe Drina, goala, scaldându-se, si se bate pentru ea cu Achim. Disputa dintre cei doi parodiaza usor cavalerismul medieval. În La Câmp, doi flacai dau de o fata dormind sub un tufan si o violeaza. În Colina, un baiat e surprins pe câmp de o negura deasa si are vedenii. Toate sunt naratiuni obisnuite, care abia daca lasa sa se banuiasca placerea povestirii de mai târziu. Violenta este aici expresia unei inocente, a unei puritati : Dugu, Drina, cei doi ciobani sunt niste candizi si, pe aceasta linie, rude de departe cu Moromete. În Calul, personajul se teme parca se recunoasca de la început ca-si va omorî calul : el se simte oarecum vinovat fata de animal si se amageste ascunzându-si scopul drumului sau matinal, amânând constiinta crimei. Este tipica în Calul miscarea înceata a naratiunii, parca indiferenta, meticuloasa, împiedicata. Patanghel din O adunare linistita este dintr-odata uimitor de asemanator cu Moromete. El este aici adevaratul povestitor, substituindu-se autorului. Patanghel pregateste meticulos efectele istorisirii. Amânarea, ocolurile tin de o anume placere a personajului de a-si crea si regiza spectacolele. Odata cu aparitia acestei nuvele, apare în opera lui Marin Preda spiritul socratic, pretuirea valorilor libertatii, încercarea de a sustrage de sub fatalitatea determinarilor elementare.
Marin Preda sfârseste prin a-si imita personajul, procedând ca el. Moromtianismul profund al operei consta în acest transfer : autorul împrumuta de la eroul lui gesturi, cuvinte, un fel de a fi.
Desfasurarea apare în 1952 si este o replica dialectica, cu mult sub nivelul Morometilor, la tema timpului rabdator. Ilie Barbu pare un morometian de data recenta. În fond, nuvela e, sub raport tipologic, o varianta a romanului. Sub acelasi raport romanul o copleseste însa. Tipologic, ea e anulata de roman. Toate reactiile morometiene ale lui Ilie Barbu dintr-o anume faza a lui sunt retopite si “înghitite” de roman la un nivel artistic superior. Ilie Barbu este în literatura lui Marin Preda, primul erou activ.
Tema îndraznelii va fi amplificata la proportii majore, sociale, în nuvela Îndrazneala, unde multe pagini stau sub semnul Morometilor, adaugându-se însa o încordare surda, plutind amenintatoare deasupra câmpului unde înfruntarea dintre cei doi e descrisa magistral. Evolutia lui Anton Modan merge spre îndrazneala actiunii. Nuvela toata este o demonstratie a fortificarii eroului, a constiintei de sine.
Romanele si nuvelele lui Marin Preda, prin particularitatile psihologice ale personajelor, viziunea lor proprie asupra vietii, limbajul atât de caracteristic, reconstituie o lume puternic impregnata de elemente esentiale specificului nostru national. De aceea surprinde, poate, faptul ca autorul Morometilor se inspira, în nuvela Friguri, dintr-un alt mediu si dintr-un spatiu geografic diferit de al nostru. Autorul s-a inspirat din lupta de eliberare dusa de patriotii din Vietnam si nu urmareste aspecte exterioare, decorative, ci probleme umane profunde, cruciale, care apar în constiinta eroilor. Prin nobletea sufleteasca si omenia care-i caracterizeaza, eroii din nuvela Friguri se integreaza universului artistic al lui Marin Preda. Cunoscator al psihologiei oamenilor din popor, autorul a descoperit în imensa lor simplitate o nebanuita maretie, care n-are însa în ea nimic spectaculos. Subiectul propriu-zis al nuvelei îl constituie, de fapt, relatarea vietii eroului în rastimpul în care el se straduieste sa-si îndeplineasca misiunea. Poveste vietii lui Nang e aparent simpla. Fiu al unor tarani nevoiasi, el a avut “una din acele copilarii care trebuie uitate, fiindca altfel nu se poate suporta”. Ramas orfan la o vârsta frageda, ajunge de timpuriu în armata, devenind un luptator devotat pentru independenta nationala. Misiunea pe care trebuie sa o îndeplineasca presupune abilitate si eforturi supraomenesti. Obstacolele pe care trebuie sa le înfrunte sunt nespus de grele. Nang ramâne o frumoasa figura de luptator patriot, un personaj de actiune care îmbogateste galeria eroilor lui Marin Preda, în general mai închisi în ei, mai framântati. Ca structura psihologica, el nu e din spita medievala a lui Moromete, ci mai sigur d...