Martisor
de Ion Pillat

Ion Pillat (1891-1945) este, asemenea lui Vasile Alecsandri, un iubitor de privelisti pe care le-a “imobilizat” cu talentul unui pictor in poeziile sale.
Poezia “Martisor” face parte din volumul “Limpezimi”, fiind prima din suita de pasteluri in “Calendarul viei”; poetul contruieste un tablou al primaverii, incantator si sugestiv din punct de vedere vizual. Aceasta specie literara se numara printre preferatele lui Pillat care marturiseste “Un pastel devine o partitura”. Cristian Livescu afirma:” In interiorul acestor privelisti sufletesti, apare ca o sublimare a timpului real, devenit convenabil in poezie.”
Pastelul este opera lirica in versuri in care poetul descrie un tablou din natura: un anotimp, un peisaj, un moment al zilei sau natura prezentata in timpul unui fenomen atmosferic care se petrece, poetul exprimandu-si in mod direct sentimentele traite fata de acesta.
Titlul poeziei,”Martisor”, reprezinta denumirea populara a lunii martie, cea dintai luna a primaverii in care toata natura revine la viata, lucru care ii trezeste poetului sentimente de bucurie.
Inca de la inceput, el invita cititorul sa ia parte la spectacol, utilizand verbe la persoana a doua, singular:” privesti”,”auzi”,”vezi”,…; precum si forme pronominale personale sau reflexive de persoana a doua singular.” te”,”îti”,”ti”,”in tine”,”tu”.
Pillat canta primavara cu elementele si fenomenele specifice ei. Astfel, barza- prima pasare cu datoria de “vestitor”- se intoarce din tarile calde (“Din zbor, intaia barza cum cade pe zavoi”), pe camp poti observa “omul care sapa si plugul care ara”, iar pomii infloresc (“A nins cu nea de floare pe pomii din livezi”). Cucul incepe “sa dea glas padurii”, pretutindeni “dau muguri din vestedele crengi”,”ceru-I limpezit”, lumina domneste peste campie (“Cu apa ei lumina ti-a botezat campia”) si “pe drumurile viei” se aud rasete si chiote.
Si in aceasta poezie este evidentiata legatura om-natura. Ves