Mihai Eminescu
poet national si universal


Mihai Eminescu este în literatura româna poetul nepereche a carui opera învinge timpul, dupa cum afirma George Calinescu. El este cel mai mare poet national, care exprima cel mai bine si cel mai complet spiritualitatea româneasca. Eminescu reprezinta o valoare si pe plan international, el imbogatind trasaturile romantismului prin elemente noi ale creatiei lui. Operele sale stau alaturi, in literatura universala, de cele ale altor romantici ca Victor Hugo, Novalis si Byron.
Romantismul este un curent literar artistic ce apare la sfarsitul secolului al XVIII-lea in Anglia si Germania si se dezvolta pe parcursul secolului urmator in toata Europa. Estetica romantica neaga clasicismul evidentiind spiritul de revolta si dorinta de innoire a lumii.
Opera eminesciana marcheaza in literatura romana apogeul romantusmului, Mihai Eminescu fiind considerat ultimul poet romantic european.Poetul si-a marturisit apartenenta la acest curent in poezia „Eu nu cred nici in Iehova”:
„Nu ma-incantati nici cu clasici,
Nici cu stil curat si antic
Toate-mi sunt de o potriva
Eu raman ce-am fost, romantic.”
Eminescu a preluat din romantismul german teme si motive precum si teoria romantica a geniului din opera „Lumea ca vointa si reprezentare” a lui Arthur Schopenhauer. In conceptia filozofului german, omul de geniu se detaseaza de omul obisnuit prin dorinta de absolut, prin capacitatea de a-si depasi interesele, de a armoniza fantezia cu ratiunea. In opozitie cu acesta omul obisnuit duce o existenta limitata, efemera, pe cand omul de geniu poate fi eternizat prin creatie. Filozofia germana a repezentat una dintre