Dragan Adrian
8C
Miorita
=comentariu=
Folclorul este prima literatura a oricarui popor , caci , din cele mai vechi timpuri, când înca nici nu exista ideea de scris , oamenii au simtit nevoia de a-si exprima sentimentele , trairile de orice fel . Poporul nostru are un folclor foarte bogat si variat , atât din punct de vedere tematic , cât si din cel al bogatiei speciilor pe care le cuprinde .
Noi , cei de astazi , putem sa ne dam seama de varietatea doinelor si baladelor pe care omul simplu , din popor , le-a cântat în versuri de o neasemuita frumusete de-a lungul timpului .
Baladele populare sunt cântece pe care poetul anonim le-a creat si care constituie o adevarata bogatie pentru folclorul românesc .
“Miorita” a fost descoperita de Alecu Russo în Muntii Vrancei si publicata de Vasile Alecsandri în volumul sau de poezii populare (1852) . Balada s-a transmis multa vreme pe cale orala , de aceea se cunosc peste 1000 de variante ale acesteia . Alaturi de “Traian si Dochia” , “Mesterul Manole” si “Zburatorul” , ea reprezinta unul dintre miturile noastre fundamentale , care ne definesc ca popor , este mitul existentei pastorale . Este o balada pastoreasca pentru ca este inspirata din viata pastorilor .
Srtuctura epica a baladei este simpla , liniara si nu înregistreaza un final definit . Motivul fundamental al acestei balade este omorul tainuit unei fiinte dragi si modalitatea de a fi comunicat alegoric . “Miorita” se compune din sase motive : motivul transhumantei , motivul complotului , motivul mioarei nazdravane , motivul testamentului , motivul alegoriei moartii ca nunta si motivul maicutei batrâne .
Motivul transhumantei debuteaza prin înregistrarea cadrului definitoriu national cu alternanta munte/ses , cadru care va fi analizat ca “spatiu-matrice“ de Lucian Blaga . Este în acelasi timp un spatiu mitic , fara repere concrete , cu o aura de fantastic si fabulos , care evoca totodata un acord deplin între om si natura prin cele doua metafore cu valoare simbolica : “Pe-un picior de plai , / Pe-o gura de rai” . În felul acesta spatiul devine benefic si se poate interpreta integrarea ciobanasului în natura ca o prelungire a influentei exercitate de acest spatiu asupra omului , care nu mai este terorizat de moarte , stiind ca existenta sa poate fi continuata în elementul natural .
Împrejurarile social-politice în care a fost creata “Miorita” pot fi localizate în epoca marilor miscari de transhumanta pastoreasca ce legau Transilvania de Moldova si Muntenia . Repetitia numeralului trei subliniaza simetria , generalul , individualizat apoi prin enumeratie : “Unu-i moldovan , / Unu-i ungurean / Si unu-i vrâncean “ .
Motivul complotului celor doi ciobani (ungurean si vrâncean) sugereaza distrugerea echilibrului , a seninatatii din prima secventa . Intensa participare afectiva a creatorului anonim este aici reliefata prin prezenta dativului etic : “Ca sa mi-l omoare” . Motivatia gestului celor doi oieri este invidia , deoarece crima este justificata astfel : “Ca-I mai ortoman / S-are oi mai multe , / Mândre si cornute , / Si cai învatati , / Si câni mai barbati.“ . Din versurile de mai sus se desprind câteva trasaturi morale ale eroului , si anume harnicia , dragostea si devotamentul cu care acesta îsi face meseria .
Motivul mioarei nazdravane reprezinta în balada ultima secventa epica , practic aici epicul propriu-zis se întrerupe .Element fabulos , personificare a naturii , mioara surprinsa în dialog cu ciobanul subliniaza desavârsita armonie dintre om si natura , dintre om si profesiunea sa . Dialogat , pasajul este profund dramatic . Utilizarea diminutivelor în formula de adresare a ciobanului sau a mioarei (“Miorita” , “Draguta mioara” , “Dragutule bace” ) , repetitia incantatorie : “laie , laie , bucalaie” , dativul etic (“Vreau sa mi te-omoare”) , potenteaza comuniunea dintre om si natura .
Tensiunea dramatica se intensifica pe masura ce eroul repeta întrebarea prin care vrea sa afle de ce mioara este nelinistita , punctul de maxima intensitate fiind atins în clipa în care ea destainuie complotul însotitorilor . Un înduiosator atasament dezvaluie rugamintea plina de patetism a oitei , ca si sfaturile pe care i le da stapânului : “Stapâne , stapâne , / Îti chema s-un câne , / Cel mai barbatesc / Si cel mai fratesc “.
În continuare balada are o evolutie precumpanitor lirica , cu atât mai semnificativa , cu cât pretextul lirismului este ipotetic : “Si de-a fi sa mor“ . Motivul testamentului este un testament potential , semnificativ pentru conceptia populara asupra existentei , pentru raportul dintre viata si moarte , pentru valorile fundamentale ale vietii .
Acest motiv cuprinde gândurile si sentimentele ciobanului în fata mortii posibile . Atitudinea sa este calma fara spaima , a omului din popor care se afla în fata unei situatii grele . Seninatatea în fata mortii dovedeste taria sufleteasca a c...