Monastirea Argesului – Argumentare
Balada popularã “Monastirea Argesului” contureazã unul dintre cele patru mituri, mitul “jertfei pentru creatie”. Aceste patru mituri se întâlnesc la toate popoarele balcanice, unde creatiile lor asemãnãtoare cu ale noastre.
Balada este o specie a genului epic, în versuri, în care este reprezentatã o legendã, o întânplare.
Balada cultã “Monastirea Argesului, doreste sã prezinte întemeierea si constructia manastirii. Personajele baladei, sunt Manea (mesterul Manole) care se aflã în conflict cu el însusi.
În aceasã baladã este prezentat conflictul dintre Manea si Mesterul Manole, personajul principal.
Un alt personaj este Ana, sotia lui Manea, care devine un obiect pentru ridicarea monastirii.
Un alt personaj care apare la început, este Negru Vodã, un personaj care diabolic, întunecat, care reiese din numele acestuia “negru”., care cautã perfectiunea.
În expozitiune, Manea este prezentatca un mare mester, fiind ales, împreunã cu alti calf si zidari, sã construieascã o monastire perfectã.
În baladã sunt prezentate mai multe motive :
--motivul creatiei
--motivul surpãrii zidului
--motivul jertfei pentru creatie
--motivul creãrii
--motivul fântânii cu apa sãrata.
Zidarii mai sunt prezentati, încercând sã ridice o monastire, dar aceatsa mereu surpându-se. Negru Vodã îi amenintã, cã dacã nu-I construiesc o monastire, ei cor murii în cele mai oribile moduri, iar dacã o vor construi, vor primii cele mai frumoase si pretioase lucruri din lume.
Mesterii obositi se culcã. Manea are un vis, prin care I se spune cã dacã nu zideste prima surioarã care vine dimineata. Monastirile vor continua sã se dãrâme. În aceastã parte a baladei apare invocatia.
Invocatia este un procedeu artistic care constã în adresarea directã, cu ajutorul propozitiilor exclamative si întrebãrile retorice.
Manea este îngrijorat ca sotia sa, Ana, sã vinã ea prima,dar ea venea mereu prima.
Dar asa a si fost, Ana a venit prima.
Punctul culminant este atunci când Manea începe s-o zideascã pe Ana de vie. Încetul cu încetul sufletul lui Manea este umplut de visul obsedant de construirea monastirii perfecte, iar dragostea pe care el o avea fatã de Ana scãdea.
Dupã ce ei terminã monastirea, mesterii si cu Mesterul Manole rãmân pe acoperis. Mesterul Manole, aude vocea Anei din ce în ce mai încet, dându-si seama cã ea a murit, si cã viata lui s-a terminat odatã cu Ana.
Atunci Manea moare, fãrã mãcar sã încerce sã se salveze.
Ceilalti mesterii, îsi dau seama cã ei nu mai pot coborî de pe acoperis, ei încearcã sã coboare, dar sfârsesc prin moarte. Acolo unde ei au murit, a fost construitã o fântânã cu apã sãratã.
Autorul acestei balade populare este anonim.
În baladã sunt folosite figuri de stil, precum si metafore, epitete, repetitii si inversiuni.
...