NATURALISMUL

A efectuat: Suvorov Dumitru

Curentul naturalist, care s-a afirmat dupa 1860, mai întîi în Franta — asemenea curentului realist — reflecta în operele sale, în mod fidel, realitatile sociale.
Scriitorul naturalist vrea de-a dreptul sa se substituie omului de stiinta. Iata cum întelege un romancier naturalist, Emile Zola, sa conceapa un roman (citam din prefata sa la romanul Therese Raquin) :

„În Therese Raquin am vrut sa studiez temperamente, iar nu caractere. Aici e toata cartea. Am ales personaje complet dominate de nervii si de sîngele lor, lipsite de liberul arbitru, tîrîte în fiecare act al vietii lor de fatalitatea carnii. Therese si Laurent sînt niste brute omenesti, nimic mai mult. Am cautat sa urmaresc pas cu pas în aceste brute hartuirea surda a patimilor, impulsurilor instinctului, detracarile cerebrale survenite în urma unei crize nervoase. Iubirile celor doi eroi ai mei reprezinta satisfacerea unei nevoi fizice. Crima pe care o savîrsesc este o consecinta a adulterului lor [...], remuscarile lor reprezinta o simpla dezordine organica, o razvratire a sistemului nervos extrem de încordat. Sufletul este cu totul absent, o recunosc, pentru ca asa am vrut sa fie [...]. Scopul pe care l-am urmarit înainte de toate a fost un scop stiintific [...]. Am aratat tulburarile profunde ale unei firi sangvine în contact cu o fire nervoasa [...]. Fiecare capital este studiul unui caz curios de fiziologie [...]. Într-un cuvînt, n-am avut decît o dorinta: sa caut în ei animalul, sa nu vad decît animalul [...] si sa notez, scrupulos, senzatiile si actele acestor fiinte. Am facut pur si simplu pe doua trupuri vii operatia analitica pe care chirurgii o fac pe cadavre.”

Scriitorul naturalist copiaza fotografic realitatea, fara a selecta ceea ce e caracteristic si semnificativ, în caractere netipice pe care le plaseaza în împrejurari întîmplatoare, oferind deci o falsa imagine a realitatii. Înlocuieste „caracterele” prin „temperamente” fara a tine seama de facto