Alexandru Macedonski:
Noapte de decemvrie



Un poet de tranzitie prin care se realizeaza trecerea de la romantismul eminescian la curentele moderne, în primul rând, la simbolism. Creatia lui sta sub semnul conglomeratului estetic (îmbinarea mai multor curente si orientari literare): romantismul se îmbina cu elemente parnasiene si simbolismul cu nostalgia clasicismului.
Poet, prozator, dramaturg, publicist, Macedonski a fost un promotor al înnoirii poeziei: O literatura trebuie sa inoveze daca vrea sa traiasca si sa fie puternica.
În activitatea literara a lui Alexandru Macedonski se pot distinge doua etape: Prima etapa, pâna la 1890 - când scrie poeme ample, de faptura romantica, cu versuri lungi, si cu un pronuntat caracter satiric; acum scrie ciclul noptilor, caracterizat si printr-un retorism romantic, rezultat din multimea interogatiilor si exclamatiilor. Dupa 1890 lirica lui Alexandru Macedonski trece printr-un proces de simplificare, dar si o sublimare artistica. Este faza simbolist-ornamentala. Acum scrie rondelurile; discursul liric este rezultatul unui efort de esentializare si se bazeaza pe o metafora concreta. Poetul renunta la verbalismul si retorismul primei etape, poezia devenind sugestie si muzicalitate: Rondelul rozelor ce mor, Rondelul apei din gradina japonezului, Rondelul câinilor, Rondelul lucrurilor.

Volume de versuri: Prima verba (1872);Poesii (1882); Excelsior (1895); Flori sacre (1912); Poema rondelurilor (1927)
Proza: Drama banala (1896); Cartea de aur (1902); La calvaire de feu (1906); Thalassa (1915); Nuvele (1923)
Teatru: Moartea lui Dante Alighieri (1916)
Publicist: În 1880 scoate revista Literatorul de orientare antijunimista. În 1873 scoate ziarul Oltul, iar în 1896 revista Liga ortodoxa în care vor deputa mari scriitori: Tudor Arghezi, Gala Galaction.
Promotor al noii poezii: Arta versului (1890); Poezia viitorului (1892). A condus cenaclul Litaratorul în care au debutat cei mai de seama reprezentanti ai simbolismului românesc.