NuVeLa












“POPA TANDA”
de Ioan Slavici


Apartenenta operei la genul epic, specia literara nuvela:

Nuvelele lui Ioan Slavici (1848–1925) sunt realiste, deoarece autorul a obsevat indeaproape viata taranilor ardeleni din tinuturile natale si, impresionat fiind, ilustreaza in opera traiul saracacios al acestora. Nuvelele realiste prezinta, asadar, fapte verosimile (care pare adevarate).
Nuvela este specia epica in proza, cu un singur fir narativ urmarind un conflict unic, iar personajele – nu prea numeroase – sunt caracterizate succint, in functie de contributia lor la desfasurarea actiunii.
In nuvela accentul este pus mai putin pe actiune si mai ales pe definirea personajului.Nuvela este de intindere mai mare decat povestirea si mai scurta decat romanul.
Nuvela ‘’ Popa Tanda’’ de Ioan Slavici, publicata in 1875, este o opera epica, intrucat Slavici nareaza fapte si intamplari care au in centrul lor pe preotul Trandafir. Principalul mod de expunere este naratiunea la persoana a III-a, prin care se relateaza actiunea si se construieste personajul principal. Ca orice opera epica, nuvela poate fi structurata pe momentele subiectului.
Nuvela ‘’Popa Tanda’’ este alcatuita din trei secvente epice, fiecare dintre ele fiind un episod semnificativ pentru derularea cronologica a evenimentelor.
Nuvela incepe cu ilustrarea chipul energicului preot Trandafir, fiul dascalui Pintilie din Butucani, sat mare si cu oamnei instariti, care constituie si expozitiunea. De la inceput, este precizat spatiul actiunii, satul Butucani, iar timpul este numai presupus, probabil a doua jumatatea a secolului al XIV- lea. Parintele Trandafir, ajunge, dupa moartea tatalui sau, preot in satul Butucani, dar, pentru ca era cam aspru, mult prea cinstit si prea direct in a spune lucrurilor pe nume, oamenii s-au simtit jigniti de vorbele lui, asa ca parintele Trandafir a fost mutat la Saraceni, un sat dezolant prin sara