Nuvele din popor
Ion Slavici s-a afirmat in nuvelele si romanele sale, ca un creator al unei lumi animate de mari energii si de acute probleme sociale. Scriitorul a evoluat in directia unei sustineri aproape didactice a normelor de conduita unama; el insusi va marturisi ca si-a ales drept conduita cele trei legi fundamentale si cele cinci virtuti fixate de Confucius: sinceritatea, buna-credinta, franchetea, inima deschisa si iubirea de adevar.
Nuvela “Moara cu noroc”, inclusa in volumul “Nuvele din popor”, reflecta ideile lui Slavici potrivit carora nerespectarea principiilor etice are consecinte grave.
“Moara cu noroc” este o opera epica de mare intindere, “o nuvela solida cu subiect de roman” (George Calinescu), ce reprezinta un moment de referinta in evolutia prozei realiste de la noi.
Creator al unor tipologi umane complexe, moralist si fin psiholog Ioan Slavici este un precursor al lui Liviu Rebreanu, realitatea in nuvelele sale fiind zugravita obiectiv si din perspectiva auctoriata.
Din punct de vedere compositional, nuvela moara cu noroc cuprinde 17 capitole care desfasoara, in ordine cronologica, un conflict dramatic puternic, ai caror protagonisti sunt coplesiti de un destin tragic. Unitatea este sugerata de cuvintele batranei, mama Anei, cu care incepe si se termina nuvela: “Omul sa fie multumit cu saracia sa, caci daca e vorba, nu bogatia, ci linistea colibei tale te face fericit“; “Simteam eu ca nu are sa iasa bine; dar asa le-a fost dat.”
Actiunea este plasata in zona dealului, la Moara cu noroc, asezata in valea dintre doua drumuri. Ghita, eroul principal al nuvelei, cizmar modest si sarac, hotaraste sa ia in arenda carciuma de la moara cu noroc. Dupa ce isi face aparitia Lica Samadaul, stapan ilegal si temut al acestor locuri, Ghita intra in mecanismul necrutator al afacerilor oneroase ale lui Lica. Stapanit de setea de bani carciumarul se va instraina de Ana, sotia sa, depune marturie falsa la proces in legatura cu omorul si jaful din pa