O SCRISOARE PIERDUTA
De I. L. Caragiale
Caracterizarea Zoei Trahanache
Zoe, “coana joitica”, unul dintre personajele prinipale de moravuri, este prezenta in desfasurarea inttregii actiuni. Ea este cea care conduce, direct sau din umbra, treburile judetului. Este caracterizata atat direct in indicatiile scenice si regizorale, ca si de alte personaje, cat mai ales indirect, trasaturile sale morale desprinzandu-se din framantarile, vorbele, reactiile acesteia.
Zoe este sotia lui Zaharia Trahanache, unul dintre “stalpii “puterii locale si amanta lui Tipatescu, prefectul judetului. Este o femeie voluntara, impunandu-si deciziile atat asupra sotului, cat si aspura prefectului, speculand sentimentele de dragoste ale ambilor. Rolul important al acesteia este subliniat si de Farfuridi, in replica:”Adica partidul nostrum: madam Trahanache, dumneata(adica Tipatescu), nenea Zaharia, noi si ai nostril…”.Cand Farfuridi si Branzovenescu ii banuiesc de tradarea intereselor partidului pe Zoe si Tipatescu, Trahanache ii apara cu indignare (comic de situatie si de caracter): ”Ai putintica rabdare…zic: pentru mine sa vie cineva sa banuiasca pe Joitica, ori pe amicul Fanica, tot una e…De opt ani traim impreuna ca fratii..” Autoritara si darza, trece peste ordinul lui Fanica si-l trimite la Pristanda sa-l elibereze pe Catavencu:”….si sa nu vi fara Catavencu. Poarta-te bine cu el. Ia o birja si vino intr-o clipa”, dovedind oportunism, ca si celelalte personaje ale comediei. Lucida, decisa, e hotarata sa-l sprijine pe Catavencu, contra vointei lui Tipatescu. Uzeaza de toate “armele”in urmarirea interesului, trecand de la o stare la alta, pentru a fi convingatoare si a-si impune vointa: intai se roaga de Fanica s-o scape de rusine (dar ii respinge propunerea de a fugi impreuna), se targuieste, apoi ameninta, plange, adoptand un ton ultimativ: ”Fanica, daca ma iubesti…, scapa-ma, scapa-ma de rusine!...lasa-ma in nenorocire… sa mor in rusine…. Omoara-ma pe mine care t
