Comedia
În lumina contemporaneitatii ,pe meridianul românesc, Ion Luca Caragiale este una dintre acele personalitati literare ce nu s-au învechit deloc.
Comedia este o specie a genului dramatic în care se prezinta o întâmplare hazlie, cu deznodamânt vesel, ridiculizându-se astfel personaje, moravuri, realitati sociale si situatii general umane.
Opera "O scrisoare pierduta" de Ion Luca Caragiale înfatiseaza desfasurarea alegerilor într-un judet de munte, într-unul din secolele trecute.
Ca orice opera dramatica, aceasta a fost scrisa cu scopul de a fi reprezentata pe scena.
Opera este structurata în acte si scene, cuprinzând 4 acte, fiecare având 9-14-17-14 scene.
Timpul si spatiul sunt limitate. Întâmplarile se petrec la sfârsitul anului 1883 în capitala de judet. Caracterul dramatic este evidentiat de folosirea dialogului si monologului dramatic, precum si de prezenta indicatiilor scenice prin care se fixeaza cadrul actiunii si se evidentiaza unele dintre trasaturile specifice ale personajelor. Descrierea si naratiunea nu sunt prezente ca moduri de expunere decât în aceste indicatii sau în replicile personajelor.
Specific acestei specii literare este comicul de moravuri care vizeaza coruptia politicienilor ori viata de familie;de caracter ce surprinde numeroasele tipuri umane, dar si de situatie, de limbaj si de nume.
Firul dramatic e structurat pe momentele subiectului, dar intriga "se consuma" înainte de începerea actiunii:pierderea scrisorii de amor primita de la Tipatescu, prefectul judetului de catre Zoe.
Expozitiunea înfatiseaza discutia dintre Pristanda si Tipatescu care afla astfel ca Nae Catavencu este în posesia unei scrisori compromitatoare, ce-i poate asigura reusita în alegeri.
Alertat,în desfasurarea actiunii, prefectul ordona perchezitia la domiciliul lui Catavencu.
Trahanache si Zoe,sunt santajati de catre adversarul lor politic cu publicarea scrisorii, daca nu îl vor sprijini în alegeri. Aflând cele întâmplate, prefectul devine din ce în ce mai nelinistit.
Farfuridi si Brânzovenescu, îi banuiesc de tradare pe Pristanda, Zoe si Tipatescu vazându-i în vizita la Catavencu.
Ei trimit o depesa la Bucuresti acuzându-l pe prefect de tradare. În acest timp Catavencu este arestat din ordinul lui Tipatescu. Speriata de cele întâmplate si de o posibila publicare scrisorii, Zoe încearca sa-l convinga pe prefect sa îl sustina pe Catavencu, care devine din ce în ce mai impulsiv ,refuzând bunurile oferite de prefect.
Când Zoe îl convinge pe Tipatescu sa fie de partea lui Catavencu; Pristanda aduce telegrama prin care se anunta candidatura lui Dandanache, propus de la centru. Acest moment constituie punctul culminant.
Actiunea evolueaza spre deznodamânt:Dandanache va ajunge deputat, iar Catavencu, caruia i se descoperise polita falsificata, va organiza petrecerea în cinstea proclamatului. Astfel totul se termina într-o atmosfera de sarbatoare, împacare si veselie unanima. Prezentarea conflictului derizoriu între esenta si aparenta, este o alta trasatura a acestui gen literar.
Numeroasele personaje sunt reduse la schema cu functie comica, tipuri ridiculizate, devenind contra exemple si tipuri umane cu doar câteva trasaturi.
Tipatescu e tipul junelui prin, Zoe al adulterinei, Trahanache al încornoratului, Pristanda al servitorului, Catavencu al demagogului ambitios, iar Farfuridi si Brânzovenescu al prostului fudul.
Personajele sunt principale: Trahanache, Tipatescu, Pristanda, Catavencu, Zoe, iar secundar fiind cetateanul turmentat.
Tipatescu este personajul principal ce apare în toate momentele subiectului.
Portretul fizic este proiectat într-un plan secundar;în indicatiile scenice apar reliefete în mod direct câteva detalii vestimentare"în haine de odaie".
Portretul moral e infatisat mai ales indirect prin dialog si monolog, dar si prin replicile celorlalte personaje si chiar prin indicatiile scenice.
Prin personaje este pus în evidenta ridicolul unei lumi, satirizându-se mai ales imoralitatea si incultura. Desi nu e incult ca si celelalte personaje, imoralitatea îl caracterizeaza si pe Tipatescu:închide ochii la gainariile politaiului, îsi administreza judetul ca pe propria mosie, oferind functii
si arestând pe Catavencu dupa bunul plac.
Apare aici, în linii îngrosate comicul de caracter.
Prin acelasi comic este caracterizat si Catavencu care vrea sa ajunga deputat printr-o scrisoare santajând, dar când nu mai este stapân pe situatie organizeaza petrecerea în cinstea celor alesi.
Zoe duce o viata dubla, dar cei din jur se prefac a nu-i da importanta. Comicul de caracter, de situatie si de limbaj, apare într-o îmbinare perfecta, în replicile lui Pristanda,în care se vorbeste despre momentul spionarii casei lui Catavencu. Politaiu...