Tudor Arghezi
B. Marile teme ale liricii argheziene
1.Poezia filosofica:
-ars poetica: - Ruga de seara 1910;
-Testament 1927;
-Portret 1927;
-lirica existenta: -în cautarea lui Dumnezeu: -Psalmi 1910;
-confruntarea cu moartea: -Duhovniceasca 1927;
-De-a v-ati ascuns 1927;
-De ce-as fi trist 1961;
-lirica sociogonica: -Cântare omului 1956;
2.Poezia sociala:
-Cuvinte potrivite 1927;
-Cântare omului 1956;
-Flori de mucigai 1931;
-1907-Peizaje 1955;
3.Poezia de dragoste:
-Cuvinte potrivite 1927;
-Versuri de seara 1935;
4.Poezia jocului a boabei si a farâmei:
-Cuvinte potrivite (Cântec de adormit Mitura)
-Buruieni
-Martisoare
-Prisaca
-Cartea cu jucarii (proze)
1.Poezia filozofica argheziana se adapa din singuratatea, ca fiinta gânditoare a omului pe pamânt. Sursa ei se afla în permanenta cautare a unui "Dumnezeu" care refuza a se arata si care determina o stare sufleteasca de permanenta pendulare între credinta si tagada. Poetul accepta si refuza succesiv existenta dumnezeirii, trecând prin cele mai felurite si contradictorii stari de spirit .Esecul lui Arghezi de a ajunge la revelatia divina l-a condus pe acesta la o viziune panteistica asupra vietii atâta vreme cât cerul ramâne mut.(Psalmii)
O tema bine reprezentata în poezia filozofica este aceea a confruntarii omului cu moartea în care distingem trei atitudini:
a) spaima de nefiinta, de neant (Duhovniceasca)
b) acceptarea ca pe un dat firesc, in sens mioritic, a mortii (De-a v-ati ascuns)
c) spaima de moarte care este atenuata de gândul ca, atât cât traieste,omul se ilustreaza prin realizarile si împlinirile sale (De ce-as fi trist ?)
2.Poezia sociala în conceptia lui Tudor Arghezi este una de angajare sociala,de participare activa la transformarea naturii si a omului însusi, a societatii asa cum vedem în Ruga de seara, Testament, Belsug, Plugule, Caligula, Blesteme, Cântare omului, 1907-Peizaje.
3.Poezia erotica argheziena se resimte de influenta eminesciana. Poezii de dragoste întâlnim în volumele Cuvinte potrivite [Melancolie, Toamna, Despartire, Creion (obrajii tai mi-s dragi), Creion (Trecînd pe puntea-ngusta)] si volumul Versuri de seara.
Doua atitudini se pot defini in trairea sentimentului de dragoste:
a) Una de reticenta, de amânare a clipei erotice (Melancolie, , Creion (Obrajii tai mi-s dragi)
b) Împlinirea erotica care este urmarita si exprimata în ambianta universului casnic din care natura vegetala si animala, în toata bogatia, varietatea si splendoarea ei, nu poate lipsi.
Femeia devine stapâna acestui univers, ea fertilizeaza acest univers în care barbatul devine sub influenta pozitiva a femeii un luptator si un demiurg (Mireasa, Casnicie, Mirele ).
4.Tudor Arghezi continua traditia lui Emil Gârleanu si a lui George Topîrceanu în descrierea universului marunt, al vietuitoarelor fara cuvânt. Nicaieri ca pâna la el lumea vietuitoarelor fara cuvânt, de la gâzele minuscule, la felurimea pasarilor (cocosi, rândunele, vrabii, lastuni, etc) si patrupedelor casnice (vaci,magari, iezi, purcei, catei, pisici, etc) n-a capatat un contur mai unitar si mai complex zeitatea umana, în cele mai felurite ipostaze, de la copil pâna la matur. Poetul se coboara pâna la dimensiunea ludica a vietii.Din toata aceasta poezie (Cântec de adormit Mitura, Versuri de seara, Buruieni, Martisoare, Cartea cu jucarii, Copilaresti, Prisaca ), reiese gingasie, inocenta, prospetime si delicatete. Universul e marunt, atitudinea e de joc, dar mestesugul poetului e neîntrecut si metafora se insiuneaza firesc în text pentru a sublinia ca esentele cele mari ale vietii exista si în lumea marunta de cele mai multe ori adevarate si mai convingatoare ,în orice caz statornice, decât in lumea grava a oamenilor.
...