Paganismul


Cultura Renasterii îsi datoreaza stralucirea faptului ca are drept temelie idiologica principiul liberei dezvoltari a personalitatii omenesti, eliberata de rigorile dogmelor, prejudecatilor si superstatiilor religioase; încrederea nelimitata în forta omului si posibilitatile sale morale, intelectuale, creatoare în orice domeniu; capacitatea sa de a actiona si a modifica lumea si viata; refuzul ascetismului si aprecierea exclusiva a vietii materiale si a valorilor pur umane; în fire – promovarea spiritului critic, combative si esentialmente laic, admirînd “paganismul” antic.
Complexele împrejurari economice, sociale, politice, stiintifice, tehnice, repercutate pe planul constiintei si stimulate, cristalizate, îndrumate de cunoasterea culturii greco- latine, au dat nastere marelui curent intelectual – umanismului. Noua atitudine umanista care impregneaza creatiile noii culturi în toate domeniile se caracterizeaza prin dispretul si negarea întregului sistem de gîndire dominant în evul mediu, prin propagarea studiului limbii si al operelor clasicilor greci si latini, si prin independenta si laicizarea progresiva a gîndirii; fapte care duc la consolidarea spiritului critic, ce opereaza în mod liber în toate domeniile activitatii intelectuale. Eruditii umanisti – filologi, istorici, naturalisti, fiosofi, matematicieni, etc. – reveleaza oamenilor de litere noi informatii, noi exemple de interpretare libera a faptelor, noi modele literare, în timp ce traducatorii creaza o limba mai supla si îmbogasesc considerabil vocabularul.







Particularitatile istorice si umanismul spaniol
Particularitatile culturii si în special ale literaturii spaniole din perioada Ranastierii sunt determinate de însesi particularitatile dezvoltarii istorice a Spaniei, care lasa puternice amprente într-o serie de caractere culturale, cu totul originale.
Din cauza dezvoltarii slabe a burgheziei, absolutismul regal spaniol n-a dus la unificarea nationala decît încet