Criticii literari au considerat acest roman o parafraza moderna a baladei populare Miorita. Într-adevar romancierul a pornit de la cunoscuta balada populara româneasca, pe care a apreciat-o foarte mult.
Prin capodopera Baltagul, aparut în 1930, Sadoveanu realizeaza o noua interpretare a mitului mioritic, versul-motto indicând sursa de inspiratie: “Stapâne stapâne,/ Mai cheama s-un câne”. Astfel prin Baltagul intram in acea 'gura de rai' a scrisului sadovenian.
Dupa propria marturisire a autorului, la baza romanului sta si un fapt real: oprindu-se la un han, a auzit o discutie dintre doi jandarmi despre uciderea unui cioban si despre posibilii faptasi. Mihail Sadoveanu a sintetizat aceste elemente si a elaborat o constructie epica, riguroasa, plasând în centru o psihologie feminina complexa. Din balada a retinut ideea conflictuala: doi ciobani se înteleg sa-l omoare pe al treilea pentru a-i lua oile.
Distanta de la balada populara la roman este mare, trecând prin talentul, imaginatia, patrunzatoarea observatie sicuala si psihologica a romancierului. Mihail Sadoveanu înlatura descrierea si pune accentul pe actiune si pe psihologie.
Fata de resemnarea ciobanului moldovean, Mihail Sadoveanu creeaza o psihologie feminina, iesita din comun, prin setea sa de dreptate si de adevar.
În fond romanul poate fi considerat o continuare a baladei populare. Exista posibilitatea ca Vitoria sa fie aceea maicuta care isi cauta fiul, aici insa in calitate de sotie iubitoare.
Subiectul este simplu, pastrând elementele baladei: un cioban este omorât de doi tovarasi ai sai pentru a-i lua oile, dar femeia acestuia, apriga si inteligenta nu are liniste pâna nu afla faptasii si nu-i pedepseste dupa legea nescrisa a comunitatii.
In Miorita moartea este vazuta ca o nunta. Asemeni traditiilor, tinerii care mor si nu s-au casatorit sunt inmormantati in costum de mire iar ingroparea este asemuita nuntii. In Baltagul ,,nunta” din Miorita este inlocuita cu inmormatarea propriuzisa facuta tot dupa traditii, astfel romanul lui Sadoveanu este si o monografie a satului romanesc.
Motivul transhumantei prezent in Miorita este preluat si de catre autorul Baltagului. In timpul trecerii de la munte spre campie se petrece actiunea comuna a celor doua capodopere literare: ciobanul moldovean este ucis de alti doi semeni deoarece acesta are oi mai multe si mai multi bani.
Cainele care trebuia sa-l apere pe ciobanasul din Miorita sau chiar cainii pe care trebuia acesta sa-I auda dupa moarte sunt inlocuiti in Baltagul cu Lupu, un caine exemplar, un model al ,,prietenului cel mai bun al omului” care a vegheat la capataiul stapanului mort pana a fost silit de zapada sa-l paraseasca.
Prin umanismul sau profund, prin valorile etice pe care le propune, Baltagul este o capodopera a creatiei sadoveniene, dar si o remarcabila creatie a literaturii române moderne.
În comportamentul eroinei se cuprinde o întreaga filozofie de viata (ca cea a banului din Miorita), un echilibru si o masura în toate, fara nici o tânguire, mostenite din asprimea vietii din vremuri imemoriale.
Chiar daca s-a inspirat sau nu din Miorita, dupa cum si scrie, Sadoveanu este profund miscat de aceasta balada: ,, In toata structura ei aceasta balada unica este asa de artistica, plina de simtire, asa de inalta pentru natura eterna, incat eu o sotesc drept cea mai nobila manifestare poetica a neamului nostru.”
...