Pasa Hassan
Expozitiunea: -primele 3 strofe

Infatiseaza campul de batalie, prin descriere
Mihai, prezentat din perspectiva pasei, este asemenea unui zeu neindurator, “cu fulgeru-n mana”, “carare facand”, lasand loc ostirii romane.
In antiteza cu ostirea romana, “turcimea-nvrajbita”este in degringolada: “se rupe”, “cade in mocirla”. Insusi “fulgerul sinan”este vazut intr-o postura ridicola “se-nchina prin balta”.
Hassan, cel de-al doilea personaj, aflat in antiteza cu Mihai este prezentat static, “sub poala padurii”, “Alaturi de drum/Departe de lunca”. O strategie a acestuia si anume, ca armata lui Mihnea sa cada in spatele ostirii muntene este sortita esecului.
Tabloul evidentiaza trasaturile antitetice ale celor doua personaje: Mihai este animat de un fierbinte patriotism, este imptuos, vijelios, curajos, bun strateg si organizator, pe cand Hassan se dovedeste a fi un las.
Dinmismul este sugerat prin verbe de miscare: “s-azvarle”, “o-mparte”, “se-ndeasa”, “se rupe”, “cade”, “se-nchina”. Unele verbe la gerunziu se afla in rima, implicand dramatism scenic.
Imaginile auditive au o mare forta de expresivitate: “urland ienicerii”, :cu vuiet curgand”; ele sunt completete prin imagini vizuale de o expresivitate ridicata.

Intriga- urmatoarele 3 strofe

Mihai isi alege “vreo doi” si pleaca spre gloata
Hassan este cuprins de groaza “e negru-pamant”, nu intelege ce se intampla, cum este posibil ca “puterea turcilor”sa fie “tariile plevei”. Mihai savarseste minuni de vitejie, “cutreiere pamantul” incat pasei I se pare ca “vine furtuna”.
Forta de sugerare si de caracterizare a hiperbolei (se exagereaza puterile personajului) este deosebita: “alearga navala nebuna”, “e groaza si rai”. Comparatiile hiperbolice “ca volbura toamnei”, “ca lupu-ntre oi” sugereaza energia fantastica a ghiaurului Mihai.
Desfasurarea actiunii- urmatoarele 3 strofe
Mihai il provoaca pe Hassan la lupta, dar acesta “fuge nebun” parandui-se “ca-n ghiara de fiara si-n gura de tun mai dulce-i pieirea”
Str