1.Introducere
Istoria cu întâmplarile ei extraordinare reprezinta o sursa importanta pt. creatia lui George Cosbuc.Între poeziile ce înfatiseaza evenimente glorioase ale trecutului se afla „Pasa Hassan” având ca pct.de plecare faimoasa batalie de la Calugareni,unde Mihai Viteazul i-a învins pe turci.
2.Cuprins
A.Realizata dupa modelul baladei pop.,poezia este o creatie epica în care autorul evoca fapte extraordinare savârsite de personaje exceptionale prezentate prin antiteza si hiperbola.Având aceste caracteristici si apartinând unui autor cunoscut,”P.H”ilustreaza specia baladei culte.Întâmplarile sunt impresionante si sunt redate prin procedee stilistice si de prozodie mai elaborate ca într-o bal.pop.
B.Ca op.ep.,poezia cuprinde un narator,prezent aici în postura unui martor, privitor al evenimentelor.Totodata,apar actiunea si personajele ca elem.definitorii ale unei creatii epice.
C.Prezenta naratorului este exprimata discret prin vb.la pers.a III-a(se azvârle, o-mparte,zoreste) ca si prin imag.hiperbolica a bataliei si a fugii lui Hassan,în care se sugereaza ca naratorul însusi e impresionat de evenimente.Totodata, prezentând lasitatea conducatorului turc,naratorul îsi dezvaluie ironic dispretul fata de acest mod de comportament al unui conducator.
D.Actiunea se dezvolta gradat,marcând momentele subiectului prin confruntarea armatei române cu cea otomana,iar apoi prin urmarirea vijelioasa a pasei.Primele trei strofe redau expozitiunea si descriu panoramic locul bataliei si imaginea armatelor.Mihai apare în frunte,croind drum printre pagâni ostasilor sai.Încrâncenarea luptei e redata prin imagini auditive si vizuale(urlând ienicerii,ca volbura toamnei se-nvârte el roata).Rapiditatea loviturilor este subliniata prin aglomerare de verbe.Aici,pers.principale,Mihai si Hassan apar în antiteza:Mihai e un bun strateg în iuresul luptei,iar Hassan derutat sta deoparte.
Intriga îl înfatiseaza pe voievodul român dezlantuit ca o furtuna,dornic sa-l înfrunte pe pasa direct:”Stai,pasa!”.În ochii îngroziti ai turcului,Mihai se reflecta ca o forta vijelioasa sugerata prin metaforele furtuna,tunet,munte,ger.Acest portret hiperbolic arata curajul si eroismul lui M.si da proportii legendare, fabuloase:”Dar,iata-l!E voda,ghiaurul Mihai!”.
În desfasurarea actiunii se înfatiseaza fuga îngrozita a pasei.Spaima coplesitoare a fugarului este exprimata prin metafore si epitete hiperbolice ca: "ghiara de fiara","suflet de vânt","barba vâlvoi".Punctul culminant reda disperarea fugarului ajunsa la apogeu:desi îsi pierde turbanul,nu se opreste sa-l ridice.Vesmintele îi sunt o piedica,singurul lui gând fiind sa scape cu viata.
Aici,naratorul îsi arata ironia,notând dispretuitor „manânca pamântul”,”îi dârdâie dintii”, „e galben-pierit”.Deznodamântul,cuprins în ultima strofa încheie traseul lui Hassan,care se salveaza în propriile tabere.Imaginile nu ascund ironia,caci naratorul comenteaza momentul prin expresii ca:”fuga e buna”,”bietul pasa”,”sa zaca de spaima o luna”.
E.Modul de expunere dominat este naratiunea,specifica baladei alaturi de care apar secvente descriptive,de portret,câteva replici de dialog exprimând relatiile dintre personaje.
F.Versificatia se realizeaza în textul de 12 strofe cu ritm amfibrahic,rima împerecheata si îmbratisata si masura neregulata.Fiecare strofa are un vers scurt,specific poeziei lui Cosbuc,în care se sublinaza ideea întregii strofe.
3.Încheiere
Având ca model balada populara, „Pasa Hassan” înfatiseaza prin antiteza si hiperbola întâmplari si presonaje deosebite din trecut,ilustrând astfel toate trasaturile baladei culte.
...