OCTAVIAN GOGA (1881-1938)
Octavian Goga se naste la 1 aprilie 1881 în satul Rasinari,de lânga Sibiu. Si-a facut studiile la liceul unguresc din Sibiu, la liceul românesc din Brasov si la facultatea de litere si filosofie a Universitatii din Budapesta.
Debutul literar al lui Goga a fost gazduit de "Tribuna", "Tribuna literara" si de revista "Familia" din Oradea, a lui Iosif Vulcan. Versurile, "încercari tineresti", dupa cum le apreciaza poetul, sufera de epigonism eminescian, de unele ecouri din poezia lui Uhland, Schiller si Sleine, ale caror versuri au circulat, prin multe traduceri, în ardeleana din acea vreme. Importanta este si influenta poezia lui G.Cosbuc, care a orientat scrisul lui Octavian Goga, înca de la debut, spre realitatile social-istorice ale statului transilvanean.
În anul 1902 Goga scoate revista "Luceafarul", publicatie care si la Sibiu (începând din anul 1906), continua în parte programul "Tribunei" lui Ioan Slavici, traditiile presei transilvanene si ale orientarilor samanatoriste. În revista "Luceafarul", Octavian Goga a publicat multe din poeziile din care i-au adus renume, în primele trei volume de versuri; "Poezii"(1905), "Ne cheama pamântul"(1909), "Din umbra zidurilor"(1913). În calitate de secretar al Astrei, Octavian Goga a desfasurat o rodnica activitate. În revista asociatiei "Tara noastra", poetul publica, în afara de poezii originale, si fragmente din Tragedia omului, a poetului maghiar Madach. Piesa de teatru Domnul notar(1914) a fost scrisa în aceasta perioada si reflecta atitudine politica a scriitorului în lupta pentru dreptate sociala, unitate si independenta nationala a tuturor românilor.
În anii premergatori intrarii României în primul razboi mondial, a scris poeziile publicate în volumul Cântece fara tara(1916).
Membru al Academiei Române din 1920, în locul ramas vacant prin moartea lui Cosbuc, se face cunoscut în viata literara interbelica cu putine lucrari: piesa Mesterul Manole(1928), volumul d