Caracterizarea parintelui Trandafir
Popa Tanda
de Ioan Slavici
Nuvela ,,Popa Tanda’’ a fost scrisa de Ioan Slavici, unul dintre cei patru mari clasici ai literaturii române, care, alaturi de Mihai Eminescu, Ion Creanga si I.L. Caragiale, si-a adus o contributie deosebita la dezvoltarea literaturii române în sec XIX. Ioan Slavici considera ca rolul literaturii este de a-i face pe oameni mai buni si în întreaga sa opera: romane, nuvele, povestiri si piese de teatru, a urmarit acest tel.
Nuvela ,,Popa Tanda’’, inspirata din viata satului, are ca personaj principal pe parintele Trandafir, care apare în toate momentele subiectului si este caracterizat în evolutia sa prin diferite mijloace.
În expozitiune, autorul apeleaza la caracterizarea directa de catre narator, care spune despre parintele Trandafir ca: ,,Este om bun; a învatat multa carte si cânta mai frumos decât chiar raposatul tatal sau, ... vorbeste drept si cumpanit, ca si când ar citi din carte. Si harnic si grijitor om este parintele Trandafir. Aduna din multe si face din nimica ceva. Strânge, drege si culege ca sa aiba pentru sine si pentru altii.’’ Tot în mod direct sunt prezentate si asa-zisele defecte ale personajului, daca defecte se pot numi corectitudinea, sinceritatea, franchetea. Naratorul spune despre parintele Trandafir ca ,,Este cam greu la vorba, cam aspru la judecata; prea de-a dreptul, prea verde-fatis, el nu mai suceste vorba, ci spune drept în fata, daca i s-a pus ceva pe inima.’’
În mod indirect, personajul este caracterizat prin: faptele si vorbele sale, prin relatiile cu celelalte personaje, prin originea sa, prin statutul social, prin porecla, prin atitudinea naratorului fata de personaj. În expozitiune aflam ca parintele Trandafir este fiul dascalului Pintilie din Butucani, cântaret vestit. Parintele Trandafir a fost preot în Butucani si apoi, din cauza conflictului sau cu satenii, a ajuns preot în Saraceni. El este casatorit si are doi copii, dar autorul îl prezinta în evolutia sa si astfel aflam ca la un moment dat parintele are patru copii, iar în deznodamânt are si nepoti.
În intriga descoperim alte trasaturi ale parintelui Trandafir, prezentate tot în mod direct. Aflam ca parintele este un om hotarât, cu judecata limpede, care atunci când ajunge în Saraceni, analizeaza lucrurile si îsi da seama ca trebuie sa ramâna în sat si sa-i faca pe tarani harnici pentru a le fi lor bine, dar si lui, deoarece convingerea parintelui era ca ,,popa face treaba satului, iar satul sa se îngrijeasca de traista popii.’’
Parintele Trandafir este un om hotarât, care nu se lasa pâna nu-si atinge scopul. Pentru a-i face pe saraceni oameni harnici, el recurge la predica, sfaturi, batjocura, ocara, si în final, la exemplul personal. În ciuda faptului ca oamenii nu vor sa se schimbe, si tin la traiul lor lenes, parintele face tot ce poate pentru a-i schimba.
Relatiile sale cu celelalte personaje sunt un alt mijloc de caracterizare indirecta. Daca la început saracenii îl tolerau, si la un moment dat chiar îl admirau pentru inteligenta sa, ,,asa popa n-a mai fost în Saraceni’’, când taranii îsi dau seama ca parintele încearca sa-i schimbe, îl privesc cu dusmanie, îl ocarasc si chiar îl pârasc la protopop.
Parintele da dovada de spirit practic atunci când se apuca sa-si repare casa, sa-si împrejmuiasca curtea, sa faca straturi, sa semene porumb, atragând si pe tarani la munca. Taranii îl privesc cu invidie si îl numesc ,,Omul dracului’’, iar atunci când sunt multumiti de rezultatul muncii lor, de schimbarile survenite în sat si în traiul lor, ei se roaga pentru sanatatea parintelui si îl numesc ,,Omul lui Dumnezeu’’. Acum parintele este acceptat ca facând parte din comunitate.
Porecla pe care i-o dau oamenii parintelui Trandafir, ,,popa Tanda’’, ajuta la caracterizarea personajului la un moment dat, când acesta umbla prin sat cu sfatul si batjocura.
În deznodamânt, autorul apeleaza din nou la caracterizarea directa, spunând ca ,,toate sa-u schimbat, numai parintele Trandafir a ramas precum a fost: verde, vesel si harnic.’’ Daca parul si barba carunta nu l-ar trada, s-ar putea crede ca acei copilasi cu care se juca la poarta, sunt copii lui. Aflam astfel ca parintele Trandafir se bucura de familia sa, de aprecierea si admiratia oamenilor, si multumit de ceea ce a realizat în viata.
Prin realizarea acestui personaj, Ioan Slavici ilustreaza ideea ca ,,omul sfinteste locul’’, si munca îl înobileaza pentru ca ,,cine nu munceste, greu pacatuieste’’.
...