Practicile religioase ale incasilor II










Referat – Cultura si Civilizatie
Tiganus Alin 311 AC










Universitatea Politehnica Bucuresti
2003

Practicile religioase ale incasilor


Incasii venerau mortii, stramosii, eroii ce au creat cultura, regii pe care îi priveau ca pe divinitati, natura si anotimpurile sale. Venerarea naturii si a anotimpurilor sugereaza ca pentru ei timpul si spatiul erau sacre, si prin urmare calendarul era religios si fiecare luna avea propriul festival. Cel mai important cult apartinea lui Inti zeul soarelui care a creat pamantul si omul cu razele sale. Cea mai importanta festivitate îi era dedicata lui Inti si era numita Intip Raimi. Aceasta ampla ceremonie, cu costume spendide si ofrande si decoratii din aur si argint, era deschisa de imparatul incas si familia sa. Dupa deschiderea festivitatii împaratul se închina soarelui si bea “chicha”(o bautura halucinogena) împreuna cu familia sa, apoi conducea ceremonia, urmat de toata lumea în templul soarelui, unde familia imperiala dadea ca ofrande zeului vase pretioase. Dupa aceasta se recitau rugaciuni si se sacrificau lame. Ceremonia se încheia cu un festin.
Un alt cult important era cel inchinat lui Pachama care era considerata mama Pamântului. Wirachocha era un alt zeu important, si desi unii explica importanta sa datorita influientei crestine, altii emfazeaza importanta sa ca erou al culturii si ca zeu creator spunând ca numele sau era „Con Ticci Wiracocha-pachaya” care înseamna nasterea antica, Dumnezeul si Mentorul lumii.
Incasii credeau în notiunea de polaritate care era exprimata prin cuvintele „hanan” si „hurin”. „Hanan” se referea la înaltime, superioritate, partea drepta, masculinitate si „hurin” exprima inferioritatea, terestrul, partea stanga, feminitatea. Aceasta polaritate era evidentiata în cultul Lunii („Quilla”), considerat ca fiind femeie, sora si sotia soarelui care era entitatea masculina.
Ei concepeau lumea ca fiind compusa din trei aspecte. În