Reflectari ale sufletului
Este un cuvant compus din sapte litere, substantiv comun, simplu, numar singular, genul feminin, cuvinte seci ce nu pot descrie un sentiment atat de inaltator, care prin simpla aparitie te ridica la gradul de divinitate. Pentru multi este un cuvant des folosit si care si-a pierdut de mult intelesul si farmecul. Daca am reusi sa redescoperim sensul ascuns al acestui sentiment, am deveni demni de a-l simti in inimile noastre.
Iubirea este, probabil, unul dintre cele mai personale sentimente ale omului, iar studiul ei nu poate fi obiectiv. Fiecare persoana are propriul mod de a intelege iubirea si efectele sale si, de asemenea, iubirea se manifesta in diferite feluri. Te poate izola de lumea inconjoare, dar in acelasi timp iti poate deschide portile catre un intreg univers, pana atunci necunoscut. Iti schimba prioritatile, valorile si perceptia asupra lumii, a celorlalti si chiar a propriei persoane.
Este prin ea insasi o filozofie care a umplut nenumarate randuri si care nu poate fi definita sau explicata, ci doar simtita. Nu ne putem baza pe marii filozofi, ci trebuie sa ne formam propria conceptie, reflectand asupra vietii actuale si nu a unor vremuri de mult apuse. Iubire inseamna comunicare la un nivel superior. O comunicare mult mai valoroasa decat stereotipurile cu care ne confruntam zi de zi. Lacrimile de bucurie si de tristete surasul, sunt reflectari ale sufletului, ce definesc sensibilitatea umana si ce nu pot fi descrise.
Iubirea ar putea fi clasificata dupa varsta: copilareasca, adolescentina, matura sau a senectutii. Primele doua reprezinta doar, un mod de cunoastere al vietii, in timp ce iubirea matura, si mai ales cea a varstei a treia sunt mai statornice, mai rationale. La orice varsta dragostea este imprevizibila si nu poate fi ignorata. Iti acapareaza intreaga fiinta, blocandu-ti simturile, si impingandu-te intr-o permanenta stare de visare.Iubirea izvorâta din inima si nu din minte este în vesnica contradictie cu ratiun